Si ca mai devreme vorbeam de moda anilor `80, ar fi inuman si inechitabil sa nu vorbesc despre anii `90, anii copilariei mele. Ani in care nu numai ca nu simteam grija a nimic..dar nici macar nu imi pasa:aveam rolele mele, il aveam pe George, care ma lua peste tot si imi interzicea cu desavarsire sa ma cuplez cu prietenii lui. Anii `90 au fost anii fericirii mele, ani in care BSB, `N Sync, No Mercy, Westlife, Genius, Animal X si repetitiile in oglinda imi ocupau cam 80% din zi. In rest, ma fofilam in rochia mea mulata si cataligele care imi rupeau picioarele..prin oras, zambind frumos si etalandu`mi picioarele..pe atunci ceva mai suple, de la mersul pe role.
Mai mult, cred ca ma uitam cu individie si la pieptul Mihaelei, colega de banca...care parca spargea bluza ei verde, in timp ce al meu isi facea aparitia abia simtit prin bluza impletita de mama.
Cred ca tot atunci incepusem sa dezvolt atractia pentru media, atractie care insa nu s-a concretizat decat undeva pe la finalul clasei a 12-a, cand profesoara de meditatii engleza..a refuzat sa imi mai dea meditatii, motivand ca :" Mai, fetita! Ce dracu vrei tu sa faci la litere? Ti`am citit eseurile, de ce nu dai la Jurnalism?".
Pe atunci, totul se rezolva daca ii vedeam pe BSB la tv, ca Internetul il foloseam doar in varianta Mirc.Citeam tot ce aparea si devoram toate revistele..doar`doar sa citesc ce ii place lui AJ, daca e combinat, ce mananca, ce zodie e..s.a.m.d. Little did i know ca ani mai tarziu urma sa se micsorez distanta dintre EI(showbiz) si mine, prin meseria pe care o alegeam. Nu pot spune ca inca ii mai astept(!!??!!...), dar important e ca acum faptul ca ii vad pe ei la TV nu mai rezolva nimic. O sedinta la psiholog, in schimb..cred ca ar avea alte efecte!:))