Live the dream!It`s ur dream!

Tocmai cand credeam ca am renuntat la vise, visele vin si ma lovesc in moalele capului, in incercarea lor disperata de a-0mi demonstra ca inca sunt om, ca inca simt..ca inca sunt motivata. Sunt visele de odinioara, sunt visele de altadata, care isi cauta raspuns in mintea mea zdruncinata de probleme mai mult sau mai putin existente, pappabile. "CE cautati aici?" le intreb cu disperare in ochii ce nu mai au stralucirea de odinioara. "Am venit sa iti demonstram ca nu am murit odata cu sufletul tau, odata cu verticalitatea ta, odata cu puterea si ambitia ta". Ochii mei lipsiti de expresivitate se umezesc in numai cateva secunde, tradand un sentiment demult neincercat: "dar...credeam..ca..sunteti la fel de moarte ca si simtamintele mele", le soptesc usor, mangaind si sorbind din zbor fiecare sunet care susura din deschizatura lor. "Ai uitat ca imaginatia e totul, si ca tot ceea ce mintea concepe, poate sa si atinga. Invie`ti visele si lasa orgoliile prostesti deoparte", imi completeaza ele. Adu`ti aminte sa iti traiesti visul. Asa, iti vei capata stralucirea. Inca le aud susurand in ureche. Inca mi-e frica sa le ascult povetele. Daca sunt adevarate?