Spune`i numele cat mai des!

Ideea postului asta mi-a dat-o Paul, cand discutam, la un moment dat, la telefon, despre cat de ipocriti am ajuns noi, oamenii. Atunci cand vorbim, atunci cand comunicam, nu mai spunem celui din fata noastra pe nume. Fiti atenti putin, timp de cateva minute, atunci cand vorbiti cu cineva..si numarati de cate ori ii spuneti pe nume. Va zic eu:niciodata sau o singura data..si atunci abia cu jumatate de gura,d e parca ne-ar fi teama ca cerul s-ar pravali peste noi la simpla pronuntare a unui nume. In schimb, se gasesc alternative pentru lipsa asta:gasim apelative. Tot felul de cuvinte bizare ni se prelimba pe...limba, de te miri din ce ungher ascuns al creierului a putut sa iasa o asemenea enormitate. Aproape ca a devenit o competitie sa gasesti un apelativ. Ne intrecem in porcisme, magarisme, scrofisme, nemernicisme, ticalosisme, tampitisme, vacarisme(a nu se intelege gresit!) si tot felulde alte aberatii pe care le scoatem cu o rapiditate increidbila si ne lovim interlocutorul in moalele gurii cu ele. E mai simplu asa, pentru ca in felul asta, depersonificam tot. Daramam cu barosul orice urma de apropiere intre noi si cel din fata noastra. Spargem orice zid al brumei de umanitate ce ne-a mai ramas prin vene, vintre, cuvinte si ne usuram cu bolta pe tabieturile sociale. Da`le dracu! Sa se ocupe cine vrea de ele! NOi suntem prea grabiti, prea laconici, prea superficiali, prea puternici...prea..orice!!! pentru a mai putea pronunta un nume.
Dar eu sunt mereu Gigi Contra, asa ca de cate ori am ocazia, recuperez din haul asta metaforic al numelor neexprimate, pronuntand in exces cate un prenume apasat.Nu de alta, dar imi place cum suna toate in vocativ.

Ce se poate intampla cand pronunti un simplu nume

Ti s-a intamplat vreodata sa tresari la auzul anumitor nume? Si aici nu ma refer la tresaritul ala de moarte, plin de spaima, ci la declickul care te poate scoate din starea ta de moment si iti rediretioneaza atentia catre persoana care detine numele in cauza. Ceea ce se intampla, de fapt, e o asociere mentala de familiaritate:asociezi numele cu o serie de amintiri pe care le ai despre persoana respectiva. Stiu, am stricat printr-o singura fraza toata frumusetea inceputului. Uitati ca am scris-o, pentru ca voi reveni inspre lejeritatea frazei de inceput.
Spre exemplu, eu cand aud "Andrei" in urechi, imi aduc aminte in mod automat de o gasca de nebuni, pe Otopeni, acum cativa ani. Toti il asteptau pe Andrei. Fiecare cu sufletul la gura, toti cu glumele la ei."Andrei" este unul dintre multele nume care starnesc reactii odata ce imi trec pragul urechilor.La fel se intampla si cu Sarmi, Bogdan, Catalin, Alexa. Sunt doar o parte dintre ele. Daca le-as spune pe toate, s-ar duce naibii tot misteru`. Dar rumegati asupra "problemei". O sa vedeti ca am dreptate.