Natia oamenilor de 2, 5 lei

Tara de second hand. La concluzia asta ajung unoeri cand dau o roata cu ochii de jur imprejurul meu. Ne ucide pe zi ce trece, cu fiecare minut in care respiram toate toxinele produse de automatizare si tehnologizare. Ne ucide moral, ne ucide spiritual, ne ucide financiar. In momentele mele proaste, am tendinta sa duc totul la extrem si sa generalizem. Culmea ironiei face ca exact atunci ochii mei dau peste elemente care sa demonstreze si mai bine ipotezele mele: batrani cu haine ponosite sau cu hainele pe care le purtau si acum 40 de ani, mentinute in cel mai curat mod cu putinta, asta daca nu sunt imbracati cu hainele ce le-au ramas de pe la copii. Azi eram in drum spre casa, ganditoare si cu idei multe de pus in aplicare, asteptam premiera la radio si eram cu sufletul la gura. In fatza mea in microbuz, se asaza un nene schimonosit la fatza de munca si ganduri negre, cu riduri si cute a dezamagire si lovituri repetate ale sortii pe fatza, cu cizme cauciucate in picioare si haine si mai soioase puse pe el. Era un om simplu, care probabil a muncit toata viata lui sa faca un rost in viata familiei si copiilor si altceva nu a cunoscut de prea multe ori. Umil, cu ..capul cazut a resemnare..s-a asezat pe scaun, cu o rusine explicabila pe fatza lui. Si mai rusinat, a scos dupa ce a cautat bine in buzunar 2 lei. Dupa ce s-a uitat bine la ei si i-a numarat de cateva ori de parca ar fi fost mii de dolari..i-a dat taxatoarei. Cu un ultim efort, s-a mai scotocit prin buzunare pentru inca 0, 5 lei, pe care i-a dat uitandu`se trist la taxatoare. Stateam si ma gandeam..in halul asta am ajuns? Sa ne dramuim si ultimii 2 lei pe care ii avem...dupa ce am muncit o viata intreaga?Then..screw this country! Sa cersim mai departe indurare la portile apusene, dara..daca am ajuns sa ne taram pentru 3 paini