Muffin` playin`offers

Nu am nimic cu lesbienele. Pana la urma, we live in true democracy si freedom of speech(chiasr daca uitam sa comunicam..si tocmai de aia vorbim atat de mult despre comunicare)..si fiecare are dreptul de a face ce vrea si cum vrea cu viata lui. Insa am o problema cu situatiile care se repeta de vreo cateva luni. Adica...propunerile pe care le primesc de la don`soare pentru partide de amor cu muffinsurile din dotare. Ou..welll...as zice, ce le indeamna pe donsoare sa imi faca oferte din astea, cu toate ca pe fruntea mea scrie mare straight? Sau poate nu o scrie si exista o serie de trasaturi care le determina sa ma creada de`a lor. Sau poate o fac din amuzament. Ideea este ca au ajuns sa ma bantuie obsesiv propunerile astea, la numai cateva luni dupa ce scapasem de presupuse oferte de la o vedeta porno virgina(sic!).Daca ma transform? Ironic, ha?

Costi si revolutia

Vorbeam cu un prieten. Inocent si gingas ca o floare, care imi zice ..suav...ca el pleaca in Moldova. Putin incurcata..si oarecum speriata..il intreb...tot suav..sa nu il sperii sau..mai rau..sa nu ii stric vacanta/conceptia despre lume/aranjamentele: Costi, tu stii ca in Moldova e putin...revolutie? Din partea cealalta, el..la fel de ...delicat: da, dar poate nu e asa grav. Imi iau inima in dinti si ii mai spun o data nebunului ca revolutia e revolutie si il fileaza spp-istii la intrare..cu gloante in cap. Din nou...delicat, el vine cu o intrebare de data asta: auzi, da` nu vrei sa vii? Nu iti place tie o tara agitata? Am ramas blocata si ma gandeam ..sa rad..sa nu rad....sa rad..e de ras..ca omul parea serios? Si in timp ce incercam sa ies cumva din...intrebaea lui...apare raspunsul final: oricum, mah..eu am crescut in Navodari..Ce crezi tu ca poa` sa imi faca astia, pana la urma?

Femeie + tehnologie= war

Femeile nu au avut niciodata treaba cu IT-ul. REcunosc asta cu oarescare strangere de inima, de fiecare data cand vad ca imi expira licente, am nevoie de crackuri si patchuri si de updaturi inutile la software`uri ale caror utilitate nu o gasesc. De fapt, femeile nici nu cred ca vor sa aiba, atata vreme cat se gaseste mereu cate un barbat care incepe sa ii insire definitii inutile si detalii despre problemele ei la gadgeturi si pc`uri. Nu suntem computer freaks, dar ne place sa avem prieteni computer freakz, pentru ca asa nu ne mai scobim in buzunar decat pentru un suc sau o cafea cand vine vb de..rasplata. Bat acum tastatura cu multa ura si nerabdare, pentru ca ..dupa lungi eforturi de a face update la un antivirus, am realizat ca toate keys-urile disponibile in lista mea sunt "out of order"(sau out of date..sau expired..asa cum imi arata fereastra aia nemernica...care imi joaca pe creier ori de cate ori introduc un user si un password). Drept pentru care, mumu update, mumu protectie la pc, mumu la tot. Ce ne facem? Sunam un prieten..nuuu..pentru ca toti o sa imi trimita varianta zipuita a software`ului sau..acelasi keys pe care le aveam si eu. In plus, e tarziu, sa nu fi absurda sa ii deranjez cu problemele mele legate de update`uri(atata vreme cat nu intru pe site`uri porno(!) totul va fi ok..cred). Si daca stau sa ma gandesc de doua ori, cu atat mai mult nu o fac, pentru ca iar o sa fiu mustruluita pentru nu stiu ce rahat pe care nu l-am facut si pe care trebuia sa il fac. La AVG ai? Da` i`ai dat o formatare? Da` tune up utilities e functional? Da` hardu` cum e? Nu stiu cum e hardu`, dar creierul meu e de ficare data praf cand mi se pun intrebarile astea. Ma simt ca un copil prostalau, de clasa 1, pe care invatatoare il intreaba...da` girafa cum face? Si el se uita lung si tamp la ea, in incercarea de a`i smulge un hint! Asa ca..daca imi crapa computerul zilele astea si mie se umple de virusi, nu`i bai! Sunt femeie, nu fac casa buna cu tehnologia!

E vremea lui Ghiocel..

GHIOCEL! Ma intorc si ma uit atent. Scot un mic strigat indulcit: DUMII! Hai sa iti arat ceva, Ghiocel!! De parca nu mai vorbisem de ieri. Uitasem ca au trecum 2 ani de cand nu i-am vazut. Uitasem cum e sa bei cafeaua la 8 dimineata, pe holul imens,sprijiniti de calorifer. Ma uit inca o data la el. Parca sa zic ca a ramas neschimbat. Hai, GHIOCEL!! repeta el. Il intreb, cu un suras strengar in coltul gurii: Dumi, o sa vomit?? Nu,Ghiocel, ce naiba, spune el...si simt in vocea lui o mica minciuna. Nu de alta, dar eram deja obisnuita cu ce imi arata Dumi de fiecare data: sange, carbonizari, mutilari. Eram sigura ca o sa regrat ca i-am zis ca da. PEntru o clipa, a uitat ca Ghiocel lucreaza in presa si putea sa se foloseasca foarte bine de informatiile pe care mi le dadea. Dar am trecut cu vederea asta. Era Dumi, ce Dzeu! La nici 5 minute, vine Dan. OOoo, don`soara Ramona. Hai in laborator sa iti arat ceva! Iti place..stiu sigur ca iti place! Pentru un moment, am crezut ca ceva e in neregula cu mine de EI imi vorbesc de parca nu ne-am auzit de ieri. Mi-am dat insa seama ca arcul peste timp era de doi ani de zile, in care nu ne vazusem deloc. Ma trezeste un zanganit de-al lui Dan. Imi arata un pistol..ca stia de pasiunea mea pentru tir(vorba vine, ca imi placea sa trag la tir cu pistoale cu recul..doar daca erau baieti musculosi in spate, sa se asigure ca fac totul ok). Mi s-a strans inima. Pentru ca i-am vazut la fel cum ii stiam, cu zambetul pe buze, gata sa sara oricand pentru Ghiocel. In momentele astea, imi dau seama ca de asta nu uit niciodata sa iubesc. (PS: Helene, si da..au si aia de la CSI din astea)

Unda verde la Transporter 3!

M-am lasat tarata sambata seara la cinema(cat de old fashioned suna, ar spune unii...si adevarul este pe undeva pe aproape, pentru ca nu vedeam placerea unui movies night, cand oricine ar putea sa faca acelasi lucru acasa, descarcand si uitandu`se la un film de pe un torrent, dar moca). La inceput, am fost putin sceptica...asta pentru ca 1 la mana, numele filmului(transporter 3) imi dadea deja targetul productiei(masculi avizi dupa bombite, batai si explozii)..iar pe de alta parte nici castingul nu mi se parea taman incantator. Asa ca ..am intrat cu o oarescare lehamite in sala, gandindu`ma ca..poate..totusi..voi gasi ceva interesant la care sa ma uit de-a lungul a n minute de film(cam greu, cand in sala era intuneric)..Incercam sa nu il ascult pe bogdan, care imi tot zicea ca actorul principal e crunt de bun si cu siguranta ochii mei vor fi ocupati atata amar de vreme, cat timp altii se vor uita la batai, masinute si bombite. Si..ca sa vezi!!! Cata dreptate a avut. La 5 minute dupa ce a inceput totul, mi-am dat seama ca a avut dreptate. Balutele incepusera sa curga incontrolabil in coltul gurii, la vederea distinsului frank martin(main character), dar si la modul de realizare al intregului filmului. Plot incredibil de bine pus la punct si cat de poate de simplu, ca si discurs..fara incarcaturi suplimentare, si asta pentru ca mesajul vizual l-a surclasat pe cel discursiv. Evident, semnatura lui luc besson are rolul ei aparte, pentru ca amprenta este indiscutabil..ACOLO. Cadraturile sunt perfecte, de la transuri, pana la sharfuri si plan detaliu, post productia impecabila, coloana sonora de mare efect. Plus ca product placementul este cat se poate de bine ancorat in plot. Mai multe detalii gasiti voi in trailerul pe care l-am atasat. There for, filmul e cu thumbs up pentru vizionare, ca si realizare. Pe mine, coloana sonora m-a dat pe spate, sincera sa fiu, combinata cu transurile, planurile generale si detaliile. Cunoscatorii stiu care este rezultatul montajului pe beaturile trackului.

Iubire de ...vierme

As vrea sa il inteleg..si de cate ori cred ca am reusit sa ii descifrez combinatia bizara de cromozomi, enzime si cod genetic, imi da totul peste cap printr-o gluma prost plasata..dar plina de talc. Il vad si il aud interesat si ma bucur naiv si copilareste cand face cate`o ghidusie sms`uita pentru a`si pune pe tapet intentiile. Dupa care, revine in starea initiala si se preface dezintereat, pentru a-mi starni reactiile. Asa e el si asa l-am obisnuit sa fie..ori de care ori am vb. Pana deunazi, aveam chiar impresia ca e suparat pentru ce s-a intamplat nu demult si pentru faptul ca nu ne-am sincronizat programele. Dar nu, ii place doar sa comenteze foarte mult si sa i se spuna..umflatule. CA vorba aia..daca era suparat ..ma scotea demult de la inima. Uneori ii place sa intinda coarda foarte mult..sa vada ca reuseste sa ma faca sa scot un urlet de nervi intinsi si disperare. Se potoleste repede, mai ales cand incep sa il injur la telefon. Dupa care..incepe sa rada. Tot eu sunt cea nebuna..si ma iubeste asa cum sunt...nebuna si imbracata. Pentru ca sunt de-a lui. Iar nebunii se inteleg intre ei.

"lovitura" sub centura

Dincolo de supararile si frustarile mele de peste zi, ma incearca un zambet. Dar unul micut, in coltul buzelor..abia sesizabil. Si ma incearca el asa cam de vreo 2 ore..de cand am ajuns acasa. Si asta pentru ca, pe drum, un distins domn de o vasrta venerabila mi-a facut cel mai frumos compliment de peste zi: "Mi-e dor de tine", mi-a zis.."si ..te rog..nu interpreta. Ajungi la un moment dat sa simti nevoia de a discuta cu cineva, pentru a-ti pune ideile cap la cap si pentru a-ti demonstra tu insuti ca nu esti nebun. De asta imi aduc aminte..in putinele clipe cand te vad. de discutiile noastre de atunci". Dupa care..m-a salutat...s-a intors si a plecat pufaind galant din tigara..exact asa cum si venise, de altfel. Nu exista explicatii...si sunt sigura ca orice explicatie ar fi de prisos, ar fi inutila. E una din acele situatii lasate in aer...in expectativa, pentru a spori curiozitatea celui care citeste. Oricant de mult as vrea sa detaliez..nu pot, pentru ca sentiment si simtaminte de acest fel cu greu pot fi descrise in cuvinte. Sunt mult prea ..profunde si complicate pentru a le pune ep un tapet virtual. DAr merita mentionate..ori de cate ori avem ocazia. Pentru ca genul asta de sentimente ne demonstreaza ca nu suntem masini si ca suntem capabili sa relationam si sa apreciem tot ceea ce se petrece in jurul nostru. And it did.

Balul de 24 de ani

A fost odata ca niciodata. Au fost 20 de cnezi si domnite, veniti din imparatii diferite pentru a lua parte la serata dansanta a Berlinului. Putin stiau cnezii si domnitele ca seara aceea avea sa le aduca ganduri luminate si mese ...mai putin imbelsugate. Dar si mai putin conta asta pentru ei: nu au venit sa isi etaleje tinutele diafane, nu au venit sa se infrupte din fructele pacatului, ci au venit cu un singur scop: sa fie alaturi de tanara domnita Ramona, in cel de-al 24-lea an al vietii sale. CEasul a fost festiv, felinarele au luminat sufletele domnitelor si vitejilor cnezi, iar acordurile fine ale orchestrei imaginare unduiau trupurile la dans. A fost divin, a fost mirific, a fost diafan. Iar pentru asta..va multumesc si va iubesc!

There`s no such thing as coincidence!

Exista coincidente? Eu zic ca nu.Trag linie, la sfarsit de an si ma gandesc cum tot ce a fost pana acum au fost un sir lung de aparente coinciente. Nu-i adevarat. Au fost decizii asumate responsabil si cu totul voit. Numai ca utilitatea si scopul lor real au parvenit mai tarziu: da, am ales jurnalism, da..sunt pasionata de ocultism si esoterism, da..sunt pasionata de antichitati, da..am ales sa lucrez in tv..indeplinindu-mi un vis de cand eram copil. Sunt prea multe sa fie concidente si prea profunde pentru a fi aleatorii. Sunt consecinte ale legii universale a atractiei, sunt consecinte ale liberului arbitru, sunt reactii normale ale unei dorinte mainifestate acut. Dar SUNT. Si ma bucur ca sunt asa si nu altfel.

Cadoul perfect

Am primit un cadou. Nu credeam ca voi zambi atunci cand primesc cadouri. Gestul in sine este timid si abia sesizabil. Nu pentru cel ce il da, ci pentru cel care il primeste..si nu stie cum sa il primeasca, ce sa faca, ce sa zica, daca sa zambeasca, sa pupe sau pur si simplu sa spuna multumesc. Asa l-am primit eu..cu un multumesc si cu bratele deschise..E genul de cadou simbolic, care iti va starni amintiri de fiecare data cand te uiti la el. Si acum ma uit la post-iturile prinse in clemele de metal din pomul de pe biroul meu si zambesc. Pentru ca asta am primit: post-ituri si un mecanism care sa le fixeze. Poate asa imi adun si eu mintile odata pentru totdeauna si le permanentizez. Multumesc, Mishu!

Destul de simplu un film simplu. Simplu!

Odata in plus, marea (si enervanta) familie a PRO TV-ului a demonstrat ca stie sa faca produse media..si mai mult decat atat stie sa le si vanda bine. O dovada in plus ca sistemul functioneaza la ei, sistemul produce, mecanismele si elementele sistemului se inmultesc...si se inmultesc intre ele, in mediu exclusivist, nu cu cei din exterior. Zic asta pentru ca m-am uitat la UN FILM SIMPLU, strategie de imagine foarte bine pusa la punct pentru a marca un alt spot esential in evolutia trupei cu acelasi nume. Daca acum cateva luni, astia mici de la SIMPLU isi schimbau stilul cu 180 de grade si casa de productie odata cu el, acum isi schimba compoenenta..dar foarte ingenios: printr-un film in care personajele principale sunt nimeni altele decat cele fabricate de strategii ambitiosi si marketosi ai PRO`ului. Dupa ce le-am vazut produsul anuntat cu surle, trambite si over-mediatizat, am realizat un lucru: nimeni nu a urmarit calitatea productiei, ca si esenta. A fost un film in care s-au pompat multi bani, un fiml cu un script deplorabil..dar destul de realist si cu personaje mediocru interpretate de oameni care nu sunt actori(Ce chesttie!) Nu pot sa neg insa faptul ca realizarea lui..ca si productie si post productie a fost impecabila: cadre curate, cadraturi perfecte, filtre de lumina, ambiante relevante.Singurul scop ...evident al filmului a fost de a promova odata in plus niste imagini ale brandului PRO. Practic, Pro-ul si-a pus labelul taios pe tot c einseamna SIMPLU< CONNECT R, MOGA, ALEX, MARUTA, COSOI..and so on. Nu e rau. PEntru asta ii aplaud. Stiu sa isi promoveze oamenii.

PS: Amuzant este ca urmarind filmul, mi-am revazut 2 prieteni nevazuti de aproape un an. Macar asa. Macar arat!

Viata printre beepuri

La 5.15 suna.E alarma. La 6.00 suna soferul. E jos, ma asteapta. La 6.30 suna Baran. Ma intreaba daca vreau energizant. La 6.50 suna Elena. Intarzie la munca. La 7.10 suna MArian. Nu a reusit sa se trezeasca. Iar incep matinalul din doi operatori. La 8.20 suna primul invitat. Nu gaseste intrarea. La 9.20 suna al doilea. E la emisiuni, ma asteapta. Nerabdator. La 9.30 il sun eu pe Raduku. Vreau sa imi dea o telefonica: iar au spart astia casele de bani din Constanta. La 9.40 il sun pe Ghita. Imi spune ca tocmai ce a iesit din tura, dar pentru mine mai poate sa reziste inca 5 min. La 10.00 ma suna Hutu. Ce dracu` a fost cu cele 2 comentarii? Ati innebunit? La 10.20 suna Bogdan. Hai la cafea, zice. La 10.50 suna Tzache...imi spune sa nu ma mai maimutaresc la telefon(`te`n gura, Andrei..completeaza) si sa cobor. De data asta, ceai. La 11.00 ma suna Andreea: hai sa iti spun ideile de materiale..ma anunta. La 11.30 ma suna unul dintre invitati..sa ma intrebe de DVD. La 11.40 ajung din nou...sus. PE putin trei ma iau inca de la intrare cu intrebari. Le fac semn sa astepte. Macar sa ma dezbrac si sa imi aprind o tigara. La 12.30 vine ELena. Are o problema. Sedinta. Pana la 14.00. Urlete. Tipete. Situatii rezolvate. Bun...Imi suna telefonul. Ma intreaba Popeasca ce dracu facem cu abonamentele pentru concurs. 14.30 . Incep sa sun invitatii pentru ziua urmatoare. 4 imi spun ca nu pot, 2 sunt in concediu, 1 imi spune ca e prea de dimineata, 3 nu raspund. Ma enervez. Imi aprind o tigara. Sun din nou. Da, Ramona..stii ca invitatia ta are prioritate. Ora 15.00 . Incep sa ma sune cei care nu au raspuns la telefon. Ii las sa sune. E prea tarziu acum. Am rezolvat. ora. 16.00. AStept un raspuns. Ora 16.30..sun eu. Mi se spune ca nu se poate. Eventual in ziua de dupa urmatoarea. Avem conferinta maine, zic ei. Ora 16.40. Ma suna Andreea de pe teren. A facut asta..nu a facut cealalta. ce face in continuare. Vreau cadre de strada, zic. Dinu..bolboroseste pe fundal. Ora 16.50. Iar nu am dormit azi. Ora 17.00. Ma suna ADriana. Imi corectezi si mie materialele, zice. ORa 17.20. Ma suna ELena. E bine daca fac asa? Dar materialul ala cum il vrei?. Ora 17.30 . Ma imbrac si plec acasa. Pe drum, imi suna telefonu`. Hutu..unde ai plecat, mah?TE mai intorci? Raspund in doi peri. Nu. Urc in microbuz. Suna iar. Andreea a ajuns la munca si ma intreba din ce perspectiva face materialele. INghit in sec si incep sa ii explic...cu juma` de microbuz..holbandu`se la mine. In timp ce explic, ma uit la ecran. Baran pe cealalta linie. RAspund si ii zic ce are de facut pentru maine, cine ii vine in emisiune, ce vorbeste cu ei. Inchis. Suna iar. Andra. Ma intreaba de un numar de telefon. Inchid. Klein, suna. Nu raspund. Suna pe cel personal. Nu raspund. Suna iar. MA incumet si zic alo. Nu poti sa intermediezi tu legatura cu un invitat? Ca tie iti raspunde si vine in emisiune daca il rogi tu. Zic Ok. Dau telefon. Mi se zice da, vine. Ajung acasa. Andreea suna. Imi corectezi si mie materialele? Zic.Da. Primesc mesaj de la Matz. Porto? Raspund. Nu, maine. imi spune: ok, kid. Suna tel personal. S-a intors bogdan din voiaj. Inchid. Suna laur. Inchid. Suna unul dintre cei care nu au raspuns la telefon. Cam intarziat. Ma uit la ceas. Nu raspund. FAc dus, mananc, ma pun in pat, citesc, beau un ceai. Imi pun ceasul sa SUNE. 5.20. Iar m-am trezit.

PS: Si zici ca e usor?

Discutii de...mancatorii

"Peese, iti sugerez eu ce sa faci. Iei frumos o vaza...si il lovesti miseleste pprin spate. si ti-as zice ca vaza sa fie si din fonta..sa fie impactul mai mare"...la care eu il intreb "Pisi, tu esti cam praf cu nervii"; la care el incepe sa rada. il aud in telefon cum chicoteste si isi aprinde tigara nervos, spunand ca nu mai suporta si ar vrea sa plece pe o insula pustie..unde sa se hraneasca cu scaieti..macar asa stie sigur ca fundu` lui nu e principala tentatie a gurilor altora. "Macar cealalta era rea si desteapta. Asta e proasta si rea. Combinatie letala..Nu pot sa fac nimic constructiv cu ea." Judecand dupa ritmul neologismelor din conversatie...imi dau seama ca pisi e ciufut rau. Atipic, as spune, in conditiile in care il stiam dominat de un miserupism si optimism iesite din comun. Spunand asta nu ai cum sa nu te intrebi. Pisi, crezi ca 13 il surclaseaza pe 3 la impact? Nu ca am vrea sa ne aruncam sau sa instigam, evident.

PS1: e bine sa rezonezi pe teme de probleme existentiale cu cineva, pentru ca asa iti dai seama ca poti sa faci haz de necaz in cel mai simplist mod cu putinta. chiar si atunci cand arde...sau doare..sau ti s-a pus nodul in gat. and that`s why i love my peesee.
PS2: Peese e termen ironic, adoptat din limbajul pitiponcesc. Cu toate astea, e independent de plamadeala spirituala a interlocutorilor. E doar un apanaj al ironiei subtile si intelectuale.

Se spune....

Se spune ca problemele ti le faci cu mana ta. Se spune ca Tu esti cel de la care porneste schimbarea. Se spune ca daca gandesti pozitiv, atragi lucruri pozitive si daca gandesti negativ, viceversa. Se spune ca tu esti stapanul propriei vieti, si cu toate astea, nu ai dreptul si puterea de a invinge destinul si charmele. Se spune ca nimic pe lumea asta nu e mai important d ecat tine..si cu toate astea exista altruism. Se spune ca atunci cand ai nevoie de o pauza, opreste-te, fa un pas in spate si respira adanc..sa vezi ce ai creat. Se spune ca poti avea euri dedublate si ca poti fi invins de viata. Se spune ca un profesionist adevarat nu abandoneaza lupta. Viata vine cu instructiuni de folosire. Important e sa stii sa citesti in limbajul ei, pentru ca o simpla litera iti poate schimba perceptia si evolutia. Nimeni nu spune insa CUM trebuie sa faci totul. Poate de asta exista liberul arbitru.

U see, the problem is.....

Stii care e explicatia pentru angoasa mea? Am gasit-o ieri, inotand printre gandurile negre si grele, care ma apasa. Ratacesc de ceva timp printre ele, si se pare ca nu le dau de cap. Dar uite ca incepe sa se faca lumina in casa mea neuronala. Am gasit ca nu ma regasesc in prietenii ce ma inconjoara, nu ma regasesc in gesturile lor, nu ma regasesc in ei, nu ma regasesc in cuvintele si actiunile lor. Odata cu plecarea si mutarea, permutarea vechilor prieteni, au plecat si eurile mele, au plecat obiceiurile mele, glumele si sclipirea. Acum doar bajbai in intuneric, in speranta si ideea ca ma voi acomoda. Nu imi vine bine, nu mi se potriveste, inghit in scarba.Imi vreau vechii prieteni inapoi, poate asa o sa imi regasesc si eul pe care l-am pierdut demult. Da-o dracu` de evolutie si maturizare.

Do i really?

Cineva imi spunea..la un moment dat..sa incerc putin de anger management. Nu sunt nervoasa. Sunt doar satula si am nevoie de o pauza..o mare pauza. E acelasi simtamant de nou si de schimbare care imi pune in miscare sangele de fiecare data. Si mi-e frica de consecintele lui..acum..la sfarsit de an. Si mai mult decat atat, am nevoie de provocare.

Printre picaturi

"Ce vrei sa iti aduc din Amsterdam? Iti aduc prezervative..ca alea sunt moca!" zice el si incepe sa rada la telefon, in timp ce imi bolboroseste ca stie el de ce m-am ingrasat. De la militienii aia ti se trage totul, completeaza el si incepe sa rada..din nou. Printre picaturi, imi zice ca abia asteapta sa vina acasa, sa ma vada, ca ii e dor de mine de moare. Si de mine..si de fratii lui, care m-au facut baietel aproape un an intreg..pentru ca inca nu erau convinsi ca sunt femeie. Tot printre picaturi, ii zic ca tanjesc sa ii vad fata, dupa ce ii zic sa nu se mai cupleze cu prietenele mele. Poate din cauza replicilor, poate din cauza zambetului subtil de pe fata...lumea din jur incepe sa se holbeze la mine cand vorbesc la telefon. "Daca pana si cei care sunt pe mare isi dau seama ca te-ai ingrasat..e grav", zice Flaviana din colt. Zambesc subtil si incep sa rad, pentru ca la telefon, el ma alinta asa cum m-a obisnuit:varzo, tu`tzi fata aia!. Printre picaturi, apuc sa ii mai zic si despre mine, ca nu mai stia nimic de cand a plecat. Hua.."te ubec, varza"... si imi inchide telefonul. Stie ca am o gramada pe cap. Te ubesc si eu, am replicat. Prea tarziu.Era doar tonul.

Advices

Cand sunt nervoasa, nu e bine sa te pui cu bine. Cel mai bine e sa ma lasi in pace. Asa sunt eu...imi vin dracii dintr-o data si imi trec la fel de repede...numai daca sunt lasata in pace. Orice tentativa de zgandarire a orgoliului, orice gluma care nu e la locul ei, orice insinuare nu sunt bine venite..si asta pentru ca imi sporesc starea de draci. Ceea ce s-a intamplat..ceea ce continua sa se intample si probabil se va intampla pana cand toti cei din jurul meu vor intelege acest lucru marunt..dar esential. Putin ma intereseaza ca asta ma urateste, putin in pasa ca lumea nu vrea sa ma vada asa, putin ma intereseaza ca asta imi afecteaza phihicul intr-un fel sau altul. Cand ma trec starile astea, cel mai bine e sa ma lasi in pace si sa nu alimentezi cu nimic gradul meu de iritare. Fiecare are pasarile lui, ale mele sunt un stol. Si da, din cauza faptului ca probabil ma complac intr-o situatie care ar putea fi rezolvata foarte repede. Coarnele mele nu se dezmint..si pot impunge tare.

Fitze de fashion(ista)

Mi-am luat sambata invitatia la substrat..prin invitatie a se intelege telefonul(pe care l-am folosit in mod abuziv asupra unui anume razvan)...neste prieteni ...m-am pitziponcit si m-am mondenizat prin TWO. Odata ajunsi la destinatie, am calcat pragul FTV party, dupa scurte momente de ezitare. Nu de alta, dar dementii erau inauntru, cu minunatele camere indreptate spre intrare. Gratioasa ca o lebada, am intrat...si am inceput sa ranjesc cand i-a vazut pe ai mei din presa(si ce daca stiam doar doi de acolo?)..Am inceput sa ranjesc si mai tare imediat ce am vazut colectia lui Mihai Albu si a Cristinei Trandafir. Asta ca sa nu mai zic ca eram in extaz cand am vazut the masculine host.Si dupa ce mi-am clatit ochii, am fost hartuita vizual de gusteritele care se perindau prin fata ochilor mei, in speranta si ideea ca vor reusi sa faca ceva impresie. Imbracate cu toata garderoba..dar in cele mai proaste combinatii, gusteritele nu au renuntat sa ma agaseze vizual toata seara. Pacat ca eu eram preocupata sa imi tin rochia sa nu mi-o dea peste cap rafalele de vant si sa ii tin mainile lui schipor departe de aparatul de fotografiat, pentru a nu imortaliza momentul penibil.
All in all, a fost o seara cat se poate de normala.. pentru cei din presa si cei cativa al locului, obisnuiti cu mondenitati. Pentru ceilalti, o noua ocazie de a etala intreaga garderoba si toate bijuteriile muma`sii..la maini, la picioare, in nas, in urechi.

De-ale mele

Nu-mi vine sa scriu lucruri de bine..cu toate ca nu pot sa neg faptul ca mi se intampla. E doar o perioada in care negrul nu vrea deloc sa se combine cu roz, pentru a matrasi intunecimea peisajului. Imi vin in minte fragmente, imi vin in minte peisaje, imi vin in minte personaje, dar nu reusesc sa ma identific cu ele. Se perinda in fata mea, haotic..si nu reusesc sa le concretizez. Sunt atat de departe de mine si parca s-au smuls de la sine putere, fara sa imi lase nici o emotie care sa imi tina de cald. Vad un aeroport ..si patru bezmetici cautandu`l pe Andrei..o vad pe pasa, disperata in Gara de Nord, ca nu mi-a gasit souflaki..si ca nu stie "ce kkt e ala", il vad pe cristi, dupa un pahar de suc, la Amster`s. Pe langa ei...ii vad pe ai mei "magelani"...de care mi-e groaznic de dor. Ma vad razand si ma intreb acum unde mi-e zambetul de atunci. Unde e privirea consternata ..cand ma uitam la Alex, care incerca sa isi prinda gluga ..ca un copil si sa o aseze la loc...urland in acelasi timp dupa mine, din mijlocul patinoarului ...sa il ajut. Ii vad pe toti si rad cum s-au adunat in fata blocului de ziua mea, dupa ce au facut pe dracu`n patru sa ajunga in prag de Revelion sa o vada pe nebuna. II vad in Fiat Cafe cum se uita si rad la mine ca m-am combinat, in sfarsit cu un negru. Am renuntat la prea multe pentru a-mi satisface niste vise. Am renuntat la zambete si lumina. Acum ma scufund in intuneric. Ei nu au renuntat inca la mine, poate nu e prea tarziu. INCA.