Mesaj pentru jurnalizde

Hai sa abordam din nou subiectul impartialitatii presei si a diferentelor dintre o publicatie media si un blog personal(asta pentru cele care se simt mari jurnalizde). Pentru toti cei care nu au trecut inca de faza teoretica a Manualului de Jurnalism apres Coman, trebuie sa le dau o veste proasta: impartialitatea si obiectivitatea in presa nu sunt decat niste mituri demontate dupa primul an de practica sau de activism(nu activitate, activism) in presa. Vorbim de o presa libera in teorie, pe care practica o modeleaza si o transforma dupa interesele financiare si politice. Intreaba un jurnalist cu state vechi(un jurnalist adevarat, nu unul cu false pretentii jurnalizdice)cat de obiectiv e el atunci cand postul unde activeaza este finanta de PNL, PD sau PSD. Iti va spune, cat se poate de sincer..ca el detine maximul grad de obiectivitate. Are dreptate, pe undeva, pentru ca prezinta o realitate redactata in elemente lingvistice frumoase, o realitate trunchiata, pe care patronul ce il finanteaza i-o impune. Uneori, refularea acestor jurnalisti trece in bloguri, unde devine mai mult decat evidenta virulenta prin care acestia contesta o stare de fapt, pe care sunt fortati sa o accepte le locul de munca. Presa nu este blog, blogul nu este presa, e doar o prelungire a personalitatii post serviciu. E un mecanism sau un instrument de reglare a unor inechitati sociale. Blogul e un spatiu privat, cucerit de comunicare, spatiu in care accesul intrusilor poate fi limitat. E o constructie postmodernista si avangardista de exprimare si conturare a unei personalitati. Blogul e pentru prieteni si apropiatii lor si este singurul loc unde cineva, jurnalist sau nu, detine puterea suprema: si de filtru al informatiei, si de selectare tematica, si de publicare lipsita de cenzura. E singurul loc ce poate oferi, din nou, unui jurnalist sau unui simplu membru constituent al societatii, satisfactia de a se exprima, independent de orice constrangere sociala sau politica. Posturile de pe blog nu sunt materiale de presa..si nici nu se preteaza la a fi publicate intr-un format canonic, thus , nu se respecta decat principiul liberului arbitru al celui care le concepe. Princilpiile sunt altele, scopul mercantil e eliminat, nu vad de unde analogiile. Asa ca , dragi jurnalizde si jurnalizdi(scuzati expresia fortata, cu o oarecare tenta concupiscenta), lasati pretentiile de mari jurnalisti in teorie si treceti la practica!