Asteptare

Am nevoie de o pauza. O pauza din tot. Absolut tot. O pauza de Vomel, o pauza de munca, o pauza din relatii, o pauza din gandit. Mai ales o pauza din gandit. Simt cum ma furnica degetele si limba, simt cum nervii imi rascolesc din nou toate madularele si sinapsele pocnesc de atata chin. E momentul sa zic STOP si sa o iau de la capat. Cu tot. E momentul sa imi dau un reboot, pentru ca sistemul meu nu mai functioneaza altfel. Astept concediul. Inca astept.