Omul orchestra.Alex Baran

"Îmă" este noua lui porecla si probabil ca va ramane ceva timp cu ea, pentru ca inca mi se pare amuzant felul in care suna. Alex este el, Baran ca si completare, Piti pentru prieteni. Pentru mine, "îmă". Din cate imi aduc aminte, el este cel care si-a inventat propria porecla, incercand sa o rasfranga asupra-mi, drept pentru care am ajuns sa ne taraim unul pe celalalt verbal, intr-un mare exces de zel.
Despre Piti as putea sa zic multe, dar prefer sa zic putine. Pentru ca, in fond, sunt si lucruri care trebuie sa ramana dupa perdeaua sinceritatii si a transparentei. Piti e cel care dimineata, la 7, facea drifturi in Mamaia. E cel care m-a invatat ca rocku` nu e rau, iar combinatia rock-simfonic poate fi una de mare angajament. Piti e cel care urla si se calma, iar dupa spunea o gluma, pentru a destinde atmosfera. Este una dintre persoanele de la care am avut ce sa invat in materie de arta si muzica, atat cat s-au lipit de mine.
E un om pasionat, pasionat de muzica, pasionat de vioara, pasionat de TV, pasionat de radio, pasionat de femei frumoase. Fara a da in patima ultimelor.E o pasiune a contrastelor, dar care da, in final, un tot frumos, pe care doar cei care-l cunosc il apreciaza la adevarata valoare.
Cafelele, tigarile, energizantele si ticurile verbale le-am impartit impreuna dimineata, inainte de directuri. Dupa, mic dejunurile la Vlas si mult dupa alte cafele la terasele din Mamaia. Multe mai sunt, putine mai pot fi zise. "Îma" are si el un loc in inima mea mare.
..........................
Next in line: Este o ea. Ne cunoastem de 3 ani si continua sa ma minta ca nu stie ce e ala souvlaki. Nu ne vedem foarte des,ne auzim insa ori de cate ori putem.De vreo cateva luni, incercam sa ne sincronizam programele sa ne reunim nebunia.O las pe ea sa se ghiceasca singura.

Sarmi a mea

Orice as spune despre Sarmi probabil ca ar fi prea putin.Prea putin in sensul ca relatia dintre mine si ea depaseste bariera cuvintelor: ea este eu in oglinda, la fel cum eu sunt ea in oglinda: gandim la fel, actionam la fel, ne cunoastem atat de bine incat orice descriere probabil ca este acum de prisos. Ea va fi mereu cea care imi citeste gandurile si in mainile careia mi-as incredinta intreaga existenta, fara urme de regret.Este genul de om care te cucereste prin eleganta si stilul cuvintelor, dar si prin inocenta privirii.Este si ea un om pasionat, iar pasiunea ei o rasfrange de fiecare data asupra celor din jur. Pentru cei care au urechi sa auda si ochi sa vada, bineinteles.
Ne stim de cativa ani buni, probabil din vremea in care eu eram in al doilea an de facultate si ne-am intalnit, deloc intamplator, in acelasi birou. Am crescut frumos impreuna, in acorduri de jazz si impresii despre jurnalism, literatura si culturi europene sau asiatice. Ne-am despartit, ne-am regasit si discutam acum cu aceeasi pofta despre orice. Este unul dintre acei prieteni pe care timpul nu va arunca niciodata uitarea. Divin a te intelege din priviri cu cineva!
..........................
Next in line: Stele, simboluri, tigari fumate`n miez de noapte. E un el.

Adio, obsesiilor!De acum, respir in tihna!

De 1 Mai, m-am desotorosit de toate obsesiile:barbati, relatii, complexe, prietenii superficiale. A fost o promisiune pe care mi-am facut-o mie insami, dupa ce m-am trezit impotmolita in niste situatii care nu faceau decat sa-mi creeze angoase.Asa ca am dat dracului nodul in gat care mi se pusese de ceva timp si am aruncat tot ce era inutil in viata mea. Am inceput cu barbatii si relatiile in care credeam orbeste.Fie ca-mi erau pseudo-prieteni sau fost iubiti, i-am mototolit, i-am aruncat in cos si am dat pagina. Ma sufoca aerul incarcat al promisiunilor, al replicilor de agatat si al discutiilor cliseu, care ma afundau in mediocritate si normalitatea lor prost inteleasa. M-am descatusat, iar de acum inainte, ma voi bucura de livertatea propriior mele ganduri. Pentru ca selectia sa fie insa cu folos, o mare parte dintre cei nu vor mai auzi de acum inainte decat sunetul suparator al tonului de apel.
Eliberarea mea s-a desavarsit prin renuntarea la prieteniile superficiale, care imi mancau timp si nervi. Punand in balanta beneficiile si dezavantajele, am realizat ca primele nici macar nu exista. Decat printr-o tranzitie stupida, care isi pierde efectele pana cand ajunge la mine. Asa ca bucuria de a avea un numar de telefon, cu un nume atasat langa ..s-a concretizat prin eliberarea produsa de stergerea numarului de telefon in cauza.
Am dat delete si amintirilor, fie placute sau nu.Sunt frumoase cand iti insenineaza fata abia rtezita din somn, dar devin obositoare cand incepi sa le analizezi si sa incerci sa le intelegi. Prefer sa admir lucrurile simple din jurul meu, decat sa-mi creez dependente.
E un exercitiu bun pentru descatusare.Serios. E destul de complicat sa recurgi la el, atunci cand esti legat de amintiri si persoane.Dar odata ce constientizezi avantajele independentei, realizezi ca e cel mai bun lucru pe care puteai sa il faci. Si asta se recunoaste dupa linistea ce-ti anima interiorul.