Dimineata pe racoare, trag cu tarnacopul in...picioare

Treceam astazi pe Lapusneanu, in drum spre birou...Vorba vine ca treceam, ca nu eram pe jos, ci in chichineata. Chichineata e maxi taxi`ul pe care il iau in fiecare dimineata sa ajung la munca. Ca de fiecare data, aglomeratie, blocaje in trafic(nu stiam Constanta atat de aglomerata)- din cauza taximetristilor care mai ca nu intrau unu` cu botu` in masina altuia..ca nu stiau pe unde sa o ia. In maxi taxi, ca de obicei..peste 50 de persoane..de te miri cum de au incaput atatia in chichineata aia de masina cu numai 26 de locuri. De data asta, aveam un suras sadic pe fatza, prinsesem loc. Nu acelasi lucru se intampla insa si cu cele 20 de maini care imi stateau deasupra capului, 5 funduri imense pe care le priveam din lateral. 10 picioare care incercau sa se impleticeasca printre ale mele si 4 sacose care mai ca mi se striveau de fatza...Am injurat de vreo 4 ori in gand, gandindu`ma ca de fapt..nu e vina soferului, pe de o parte, iar pe de alta..injurandu`mi lenea ca nu am dat de carnet inca..si am o masina care sta in garaj asteptand sa fie rodata. Cu gandurile astea macinandu`mi nervii....ma uitam in gol pe fereastra. Nu observam nimic altceva decat imbulzeala, un oarescare vant ce batea printre frunze, lume grabita si...o lucrarea RAJA fix in mijlocul drumului. Asta mai lipsea! Ma uit la ceas...deja am intarziat 10 min la munca..parca vad ca suna telefonul si o voce grava de la capatul celalalt ma intreba pe unde umblu. Nu. nu suna...rasuflu usurata...Dar cu toate astea, microbuzul ala nenorocit tot nu se misca. Banda galbena care marca zona ed lucru ma zgaria pe retina...la fel ca si muncitorii aia burtosi care incepusera sa lucreze. Unu` dintre ei, al mai mic si mai fasnet, dar cu o burta la fel de mare ca restu`..ia un tarnacop din ala mecanizat(iertati`mi ignoranta, chiar nu stiu cum se numeste) si il pozitioneaza bine pe asfalt//asa, cu multa maiestrie..si sa vada toata lumea cate de mult sa pricepe el. Cu o privire de mare domn cunoscator..se uita zeflemist la noi..astia care ne holbam la el din microbuz. Se simtea important...erau cele 15 minute de glorie ale lui..Cu miscari de felina, pac--pac..incepe sa sparga asfaltu` ala...Pana nu am auzit zgomotu` ala absolut hidos..nu i-am dat atentie prea mare muncitorului. Brusc, ma intorc la el si ma uit atent la modul in care se sparge asfaltu` ala..poate mi`o trebui si mie sa stiu..candva..De la asfaltu` proaspat..gaurit..ma uit nitelus mai in spate..vad tarnacopu` ala blestemat..si dupa..mai departe...ma uit la picioarele individului..era in ...SHLAPI! Da, era in slapi, papuci de vara, tanga shoes...slapi!!! S-a dus dracului toate imaginea, ca am inceput sa ma gandesc ce s-ar intampla daca i-ar intra tampenia aia mecanizata in picior in timp ce lucreaza, in shlapii aia ai lui prea minunati, pe care ii purta cu atata mandrie. Pai, bine, dom`le! Asa lucrati dumneavoastra...in slapi? E ca si cum te-ai pune ca un inconstient in fata glontului fara vesta antiglont..sperand ca poti sa opresti glontu` ala cu puterea mintii. Asa si domnu. Promit ca data viitoare, daca il mai vad asa(ca la cum lucreaza cei de la RAJA, e f posibil sa il mai gasesc pe acolo vreo luna de cand l-am vazut prima oara), deschid geamu`, ma uit fix la el...si urlu: Domnuuuuuuuuuuuu`, luati un pansament, in caz de ceva..si nr de la spitalul judetean, poate o sa va trebuiasca...Ce-ati facut, dom`le..prea tarziu!!!!