Fii mai bun!

Craciunul asta l-am simtit la intensitate maxima. Nu ma refer la faptul ca l-am sarbatorit prin cistita munca socialista, ci pur si simplu, la intensitatea sentimentelor. Am facut ceva ce nu am mai facut niciodata, dar pe care o sa il repet, ori de cate ori am ocazia. Am facut un lucru bun. Am incercat sa aduc un zambet pe fata unui om, pentru care soarta nu a avut ambitii mari> um om devenit al strazii, dintr-o increngatura ciudata de evenimente, care s-au incheiat tragic pentru bietul om. As minti daca as zice ca am fost initiatorul unei campanii..asa ca meritele de organizare i le atribui Simonei, care a mobiliyat pe toata lumea din redactie, doar in speranta ca vom reusi sa il ajutam cumva pe bietul om. Bani prea multi nu am avut nici unul, dar din putinul nostru am dat, la fel si hainele de iarna, uitate de timp in dulapurile fiecaruia. Am adus totul la munca, de unde au fost si rdicate pachetele. De distribuire lor in siguranta s-au ocupat Simona si Bogdan, la fel de entuziasmati ca fiecare dintre noi. Ideea este ca nu ma asteptam ca o campanie umanitara, chiar si la micro-scara ei de manifestare, sa aiba un impact atat de puternic asupra unor oameni care se confrunta zilnic cu astfel de cazuri. Poate ca a fost si spiritul Craciunului, nu stiu. Poate ca a fost mai mult dorinta de a-ti rascumpara cum pacat pe care il porti, poate doar nevoia de a aduce la egalitate inechitatea sociala. Sim mi-a zis ca omul era mai mult decat fericit de micul cadou pe care am incercat sa il facem, prin puterile noastre. Ne-a urat Sarbatori Fericite si o lacrima i-a dat ibn coltul ochiului. Din pacate, nu am putut sa ii uram la fel