Marea confruntare: runda a doua

Pentru a doua oara luna asta, imi screm creierul sa fac analize pe discurs. Asta dupa ce am aflat si citit recent ca un/o anume Ariel mi-a luat bucati din posturile de data trecuta si le-a publicat, cu numele meu, pe forumul Vox Publica. (Multumesc pe aceasta cale pentru mediatizarea numelui). Revenind, o sa ma rezum la cateva fraze numai, pentru ca restul le gasiti pe facebook si twitter, unde am postat reactii in real time, so to speak.
Ce am avut in seara asta, pe ultima suta de metri de campanie? O confruntare acida, plina de replici taioase si de priviri ucigatoare aruncate intre pupitrele Basescu si Geoana. O confruntare dirijata eficient de un Turcescu nervos si acid, care a intrat tensionat in direct. Ca o mica paranteza, obiectivitatea lui Turcescu este un alt punct de care s-au legat toti cei care au comentat in timp real dezbaterea. Parerile sunt impartite, iar liniile trasate deja. In timp ce unii il acuza de partinire (pro GEoana), altii ii lauda obiectivitatea si taria de caracter de a potoli combatantii din ring. Personal, oscilez intre cele doua, remarcand totusi tendinta lui Turcescu de a se clasa cat mai aproape de tiparele obiectivitatii. Cu mentiunea ca, intr-adevar, Basescu a fost intrerupt de mai multe ori decat Geoana, dar aici intra in discutie si alti factori:concizia combatantului, coerenta, capacitatea de a surprinde esenta si intuitia excelenta a lui Geoana de a-l provoca verbal permanent pe Basescu.
Am avut insa acelasi public dezlanat si deloc disciplinat, care a suplinit, pe alocuri, rolul aplaudacilor din campaniile electorale.
Dar sa incepem analizele. In odine alfabetica.