Pisha-ochi de Romania

Romanu` s-a nascut ca sa se planga:de sanatate, de bani, de dragoste, de politicieni, de economie, de coruptie ,de cotropitori, de istoria noastra de eterne victime. Pana si eu recunosc ca mi-am dezvoltat mania obsesiva compulsiva de a ma plange:ca aia nu merge, ca aia nu iese cum ar trebui, ca ala nu stiu ce a facut, ca aia nu stiu ce are si eu nu am. 'Prostia noastra este insa ca ne limitam la atat. La plans si nemultumiri, fara a incerca sa vedem dincolo de peretele asata, adica in ograda solutiilor.
Ce-i drept, ce poti sa ii ceri unui popor care nu a avut niciodata destinul in mainile lui? Mereu a fost guvernat, mereu a fost anarhizat si totalitarizat, mereu altii au fost cei care au decis pentru el. Iar el, poporul, asa s-a obisnuit, pentru ca asa i-a fost mai comod. Cand a ajuns cutitul la os insa si a vazut ca jucaria nu mai merge, si-a victimizat soarta:Au, aurul nostru, cum a ajuns el la rusi!...Au, conturile lui Ceausescu din Elvetia, cine le-o fi matrasit?...Au, viata noastra, de suntem lazile de gunoi ale tuturor....Au, coruptia e in floare.
In schimb, ne calcam pe orgolii si ne lasam manati de adunaturi de ciumpalaci politici, care ne cumpara deminitatea cu un mic si o chifla. Iar cand ne apuca foamea, incepem sa tipam din nou, pana la urmatoarea campanie electorala.
Trist este insa ca nu ne vom depasi niciodata conditia asta de plangaciosi. E istoric demonstrat.Avem nevoie de biciul de deasupra capului, care sa ne manipuleze, pentru ca fara el ne-am autodistruge sigur. Asa macar, ne distrug altii. Nu se poate zice ca e vina noastra. Cat timp responsabilitatea nu e la noi, e in regula. Noi suntem victimele!!!!!
Stiti voi, problema este ca vaietele astea pe care muntii si vaile de aud de peste o mie de ani au devenit deja mai mult decat secatoare de energii. Iar eu am obosit.Haideti sa facem un heirupism, sa ne mai rupem macar de o parte din ele, va rog eu frumos!