The red surprise.

Pe hol,asteptand sa intru la dom` director OPC`ist.Suna telefonul. Andreea:Auzi, Ramona, tu cand ajungi la birou? Eu:Pe la 13, de ce? Andreea:Em...ai o surpriza la birou.Te asteapta un buchet de flori. Ti l-a adus un nene prin curierat. E anonim. Imi inchide telefonul.In mintea mea ..o ceata totala. Aveam doar fragmente de informatii, pe care nu puteam sa le leg intre ele.Aveam elementele cheie si concluzia:exista un buchet de flori, adus prin curierat.Nu se stie de la cine. Buun.Incep sa rumeg situatia, fortandu`mi putin memoria si incercand sa gasesc si elementele lipsa. Nume de persoane imi trec prin minte, prea putine imi raman intiparite, si mai putine inclinate sa faca un asemenea gest.
Brusc, incepe sa se faca lumina: cateva cuvinte cheie pe care Cosmin ma rugase sa le tin minte cu numai o zi in urma, o replica aruncata la intamplare cu "da` la voi chiar se doarme in front!" si un telefon bizar venit de pe un fix bucurestean, in care mi se solicita sa dau adresa exacta a biroului pentru niste discutii ..toate imi pun mintea in functiune. TOt brusc, au inceput sa se lege intre ele.
Ma grabesc sa ajung la birou, pentru a observa minunatia care trebuia sa starneasca niste reactii, dupa vorba alor mele colege. Intru val vartej si ii vad:5 trandafiri rosii superbi, alintati de cateva orhidee, asezati intr-un pahar-vaza. Incep sa zambesc stupid si vad langa pahar un plic rosu, inca nedeschis. Il deschid si citesc inauntru: "Deci, da!" ..exact cuvintele pe care cu numai o zi inainte, Cosmin ma rugase sa le tin minte.Pun mana pe telefon si il las sa sune. Cosmin nu raspunde. Continui sa admir buchetul, sub privirile colegelor, care inca asteptau sa ma manifest nebuneste la vederea lui. Aud telefonul cum suna.Raspund si...de la celalalt capat al telefonului, Cosmin ma intreaba: "Deci....?"
Inca mai am zambetul stupid pe fata, acum..cand ma uit la buchetul de trandafiri rosii din fata mea.