De cacat

Asocierea cu un grup de interese e de cacat. Si mai de cacat e and servesti grupul de interese mocca, pentru ca tu crezi intr`o cauza. Asta in timp ce altii sunt platiti pe bani grei sa creada in aceeasi cauza. Unii o numesc prostie. Eu, in eufemismul meu, o numesc a lupta pentru o cauza care nu e a ta, dar in care..paradoxal..crezi. Tot de cacat e, oricum ai lua`o. Iar lovitura te fute fix in moalele capului, astfel incat atunci incerci sa iti coordonezi miscarile inspre mobilizare, realizezi ca tot organismul ti-e futut. Si nici macar nu ti-a placut. Interesele separa. Criza uneste interesele si forteaza maini si capete sa se complaca. Dezbinarea apare cand contextul managerial al intereselor se modifica. Mai nasol e ca se aplica lugubra clauza de confidentialitate pe prietenie. Eticheta devine permanenta cand grupurile diferite de interese, dar unite in prietenie, se intalnesc la masa discutiilor. Atunci, insider-ul este futut, iar outsider-ul, stantat ca o vita. De manageriat si colectiv. Epoca uniformizarii si corporatizarii ne mananca si bruma de umanitate care ne mai colcaie prin sufletul mancat de molii. Si pana la urma, ce plm e si cu sufletul asta? La ce ai atata nevoie de el, daca te mecanizezi ca un robot nenorocit? Sa gandesti nu ai voie, sa simti nu iti este permis, sa plangi este interzis. Asa devenim o natie de frustrati, care nu ajung sa isi cunoasca niciodata adevarata valoare. Pentru ca si asta e tabu. Iar acum vin eu si intreb : de ce mama dracului mai traim? Sa complotam si sa mancam de cur? La asta ne-am redus complexitatea cognitiva? Altceva mai stim sa facem?