Cazul Basescu este unul aparte. Daca omul politic Geoana este unul atent construit prin discursuri si brainstorminguri de Gheorghiu Dej(scoala), omul politic Basescu este unul deja construit, cu o notorietate si valori proprii si de partid pompate in el. Din start, pozitia lui a fost una privilegiata, ca si presedinte deja ales (in mandatul 2004-2009). Experienta guvernarii, experienta jocurilor politice si a strategiilor de subminare si-au spus cuvantul odata in plus,oferindu-i lui Basescu oportunitatea de a ataca verbal si punctual partenerii de dialog, slab documentati pe realitati faptice, si nu de partid.
Mai mult, pentru a accentua, Basescu vine cu o notorietate in spate si cu un bagaj de imagine, ca si boost up sau suport pentru discursul lui. Este usor sa asimilezi o informatie si sa te identifici cu ea atunci cand informatia ti-e transmisa de un brand politic(aceeasi concluzie se aplica si pe cazul Mazare, de care aminteam in urma cu numai cateva zile). Naturaletea lui Basescu i-a conferit un avataj net. Deja vorbim de arhetipuri:cel al omului din popor(cu care se identifica toata lumea) si cel al justitiarului, care vrea ordine in tara, dupa propriile lui reguli de definiire si delimitare.
Drept pentru care, discursul lui Basescu nu a putut trece neobservat, pe baza bagajului de imagine pe care il are. Am vazut un om al extremelor, adaptat contextual, pe situatii punctuale(fie ele si ipotetice). Insa discursul lui Basescu a fost oscilant:cand a fost foarte maleabil, cand a fost vag, cand a fost de victimizare, cand a fost de hiper-incdredere si corectitudine.
Salturile discursive au putut fi insa observate cu usurinta, la fel ca si tonul usor ridicat in momentul atacurilor verbale.
Repet, avantajul lui Basescu a fost din start pozitia pe care o are ca om politic, adica faptul ca reprezinta institutia prezidentiala.
Abuzurile de zel si naturalete au dat bine pe anumite segmente. In altele insa, i-au daunat ca si coerenta si comprehensibilitate pe mesaj.
Discursul a fost bine structurat,poate si datorita abiitatilor deja dobandite de-a lungul unui mandat. Discursul a mizat pe omenie si pe calitatea de a fi uman intr-o scena unde omenia nu are mai niciodata loc:cea politica.
Adresabilitatea mesajului a fost universala, cel putin ca si intentie.Reprezentabilitatea sociala a lipsit insa ca si directie de actiune discursiva, mesajul lui Basescu fiind generalist, pe alocuri.
Nota cumulata pe discurs:8.5
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentezi?Tare, sa te auda toata lumea:
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.