Muri`mi`ar decizia!

Da..nu...cred..zic ca am facut bine..dar daca...?? tu ce zici? Oricine, in orice moment, e pus in situatia de a da raspunde unei provocari si de a face o alegere. E inevitabil..asta facem zilnic, de cand ne ridicam din pat si pana late in the night: decizii peste decizii, de la alegerea pastei de dinti, pana la alegerea outfit`ului, a modului in care ajungi la munca. In unele cazuri, efectele actiunilor tale se pot vedea imediat(un zambet starnit pe un chip posomorat, o privire aruncata piezis sau pur si simplu o satisfactie personala, pe care o iei ca atare). Nu intotdeauna e insa asa- Nu intotdeauna alegerea e atat de simpla, pentru c anu intotdeaunate lovesti de elemente concrete sau concretizate. uneori, pur si simplu , interactionezi sau te gasesti brusc inconjjurat de elemente ce nu sunt palpabile, ce plutesc in jurul tau, ce nu sunt maleabile sau depind in totalitate de altii. Atunci abia vine greul si dificultatea de a lua o decizie. Cum stii ca decizia pe care o iei, in conditiile astea(pe baza unor chestii ce nu pot fi probate) este cea valida? Este ceacare nu te arunca intr`un hau negru si nu iti compromite definitiv cursul vietii? Mizezi pe intuitie, mizezi pe destin, mizezi pe noroc, dar...toate sunt atat de vagi ca definire, incat te baga si mai mult in ceata existentiala. Poti sa mergi la buolan, cum zice romanu`..si sa arunci cu banu`..ce o fi, o fi..e cea mai simpla solutie prin care poti sa iesi dintr`un shit ca asta...dar asta inseamna ca iti abandonezi toate calitatile si atributiile care le ai ca om, intr`un capriciu de moment. De ce ne e frica sa luam decizii care ne privesc? Pebntru ca suntem egoisti, in altruismul nostru. E foarte usor sa vorbesti detasat depsre altii si sa ii blamezi pentru decizille lor si pentru lipsa lor de hotarare, dar cand vine vorba de tine, ca persoana, vezi ca nu e deloc usor sa faci asta. Urmatorul pas e cautarea de solutii alternative, complementare celei principale, dar descoperi ca intri in atat de multe chichite si ti se inchid atat de multe porti odata cu ideile pe care le avansezi pentru a lua o dezicie. Ai argumente pro, ai argumente contra, dar moderatorul din tine doarme ca un nesimtit si refuza sa isi faca treaba. Sa te lasi pe mana altuia ar fi o solutie, dar parca nu prea iti vine ca altii sa cante si tu sa joci. Ne e frica sa luam decizii, din simplul motiv ca ducem o lipsa acuta de responsabilitate. Nu vrem sa ne avem pe constiinta si nici nu vrem sa ne acuzam dupa pentru un eventual esec la care ne-a dus decizia anterioara. si chiar si asa, e inevitabil ca mai apoi, sa ajungi in alt impas: sa te chinuie intrebarea..daca alegeam altfel..oare era la fel..sau era mai bine? Nici asa, nici asa.
Suntem hilari sau suntem oameni? Probabil ca si una, si alta..cu toate astea, puterea de a trece peste teama de a da rasol din cauza unei decizii luate in pripa poate fi depasita, lucru demonstrat de experienta cotidiana. Trebuie doar mult antrenament sau poate doar o simpla..ignoranta permanenta, care sa te tina in conu` nestiintei si al naivitatii pentru totdeauna. Ce frumoasa trebuie sa fie viata atunci!! Nu am incercat niciodata...dar promit sa o fac, poate asa o sa iau deciziile corecte in orice situatie.