Judokanul Gicu

Cum recunosti un film de duzina de la o posta? Joaca Steven Seagal in el..De cate ori vad la opening credits numele lui, deja ma apuca suspinele si ma gandesc cu groaza ca o sa fiu sechestrata in fata TV`ului inca doua ore, din simplu motiv ca nu gasesc nimic altceva mai bun de facut sau de ...urmarit. Primele minute deja spun totu`..apare domnu` cu a sa codita de calut si perul lins pe spate intr`o freza jmechereasca si se uita in camera cu uitatura lui piezisa, incercand sa convinga parca pe toti ca el de fapt..e cel mai tare. Gicu...pentru ca de Gicu imi aduce aminte Seagal este, de fapt...eroul..pozitiv..ca numai ala pozitiv poate sa care pumni in halul ala in castingul filmului...erou care nu face nimic altceva tot filmul decat a se concentra pe descarcarile nervoase in capul celor care ii stau in cale. Replicile sunt de prisos, cu exceptia sunetelor de satisfactie pe care le scoate cand tabaceste fundul unuia. In rest, Gicu are o viata cat se poate de normala pentru un...erou, bineinteles. Bea apa plata cu lamaie..sau o bere la sarbatoare...si bauturi energizante, pentru motorasele din pumnii lui. Pe ici, pe colo, mai apare si o femeie prin viata lui, pe care o lasa cu ochii in soare, evident, pentru ca impartitul pumnilor este idealul lui de viata. Filmele cu Gicu(prin extensie, Gicu 1, Gicu 2..ca sunt mai multi membri ai aceleiasi familii)reprezinta, in fapt, un cult al americanului si o cultura a muteniei completate de bataie. Filme cat mai simple si cat mai usor de inteles, ca alea abstracte ii depasesc pe mogulii junk food`ului. Cum replicile depasesc 3 fraze..HOp! Taie din script, ca depaseste limita de cuvinte impusa. Nu`i bai...ca astea se redreseaza repede..bagi un pumn..tine cat trei cuvinte..Si bineinteles, sa nu il uitam pe fratele de cruce a lu Gicu`, Gicu` Mergatoru`(uakar, za big politzai), care isi imparte picioarele pe tot ecranu`, mai frumos ca fratele sau latzos Gicu`. In spagat, in cruce, in romburi si patratele, de iti joaca ochii in fata ecranului cand urmaresti traiectoria picioarelor lui. Ba mai mult..ai dracu` infractori nu vor sa cada, dom`le..si atunci cand o fac...o fac in zvacnituri si vibrratii corporale..de ti`e mai mare mila de pamantu` ala pe care cad...ca ii primeste asa..convulsionati. Bineinteles,treaba lu` Gicu` nu e terminata pana cand nu curge un firicel de sange(ceva mai deschis decat ala pe care il stie toata lumea), iar imaginea nu se muta cu o transfocare sau un gros plan pe mieluselul cazut la datorie. E si melodia..cum am putut sa uit de ea? Totul e pe fond muzical..ca daca ai da sonorul pe mute..ai zice ca urmaresti un lac al lebedelor in interpretare contemporana. Numai ca lebedele sunt de fapt cioroi, fara pic de gratie, dar agili in miscari si flexibili cum n`a pupat nici un balerin pana acum..Ehh..ce e si mai trist e ca toata mania asta cu judokanii a cam trecut ea asa, dar ...filmele continua sa se difuzeze inca, parca sa scoata ochii alora care nu il inghit deloc pe Gicu cu ipostazele lui de echilibristica si probe de forta repetate. Gicu trebuie reeducat..il aducem la anu` , il inscriem in clasa I si ii explicam ca legislatia nu mai permite sa iti rezolvi treaba cu forta, pumnii,picioarele..si ce mai ai tu in dotare..daca ai.