Ne executam simtamintele !

suntem dominati de violenta, suntem violenti in exprimare, suntem subjugati de ea..si de complacem inutil intr-o stare care de facta, ne dezgusta, dar de iure ne alimenteaza pofta carnala de extrema scarbosenie. exact in momentul sata ma gandesc la modul in care se poate face audienta pe imagini cu un continut dubios de mare de violenta. am avut un saddam hussein spanzurat,unde imaginile de la executie au facut inconjurul lumii si inapoi. unde este ratiunea, cu exceptia celei comerciale si economice, de a difuza un material in care se face rabat de la tot ceea ce inseamna drepturile omului?? stim cu totii cine a fost saddam hussein, nu mai este nevoie de nimeni si de nimic pentru a completa imaginea pe care a avut-o..cu atat mai mult de imaginile din momentul executiei.in cazurile astea, youtube reprezinta cornul abundentei pentru materiale de tipul asta sau de glume macabre pornind de la situatii de fapt: executii, jurnalisti impuscati , incidente in georgia, indivizi kamikaze, musulmani care drogheaza minore si le dau supradoze. asta pentru a nu mai vb de numarul excesiv de mare de accesari, care depasesc limitele normale. cand am uitat sa simtim, dragilor?

Life: Post it!

Tocmai ce am terminat unul. Gata! L-am pus frumos la locul lui, acolo unde ii sade bine..asa colorat cum e. In ultima perioada, am inceput sa ma folosesc des de ei. II epuizez si ma epuizez si pe mine. Imi vars naduful si ideile pe scoarta lor moale, in timp ce le dezmierd pielea fina. S-au saturat d emine, dar pacca ma absorb mai bine pe zi ce trece. Le intru pe sub piele, si de aceea stau si asa cuminti. Eu una, stiu sigur ca s-au plictisit sa auda punctate aceleasi idei, aceleasi fraze imperative..scure si la obiect. O fac pentru ca uit, nu pentru ca nu am altceva mai bun de facut. Dar recunoaste..si pos iturile astea isi au si ele rostul lor. Eu am ajuns sa traiesc numai din ele si pentru ele..pentru ca am nevoie sa ma organizez putin mai mult decat in militaria pe care am facut-o anterior. E organizea plina de dezordine, care se lasa cu hartii imprastiate pe masa, prinse cu cleme, aranjate pe culori, puse pe langa laptop, aranjate la indemana, puse pe prioritati. CAte criterii! M-am saturat de ele, dar pe atat de mult ador sa le fac. Le fac din nevoie, de fapt...nu din pur amuzament, pentru ca numai gandul ca le voi avea in fata tot timpul sederii mele la birou imi da fiori de foc pe spate. DAr ce satisfctie suprema am cand mai tai cate o idee ingrosata acolo! Ahh!

eroare de..calcul

Cate nu se pot intampla atunci cand tastezi gresit? nu ma refer aici la minunata (mirifica, pentru a-l parafraza pe alex baran) gluma care circula de ceva vreme cu misto si muisto..referitor la proximitatea a doua taste, ci pur si simplu la o eroare de tastare intr-un url. nu imi zice ca nu ti s-a intamplat, pentru ca nu voi crede niciodata asa ceva. iti dau drept exemplu, unul din multele care imi vin acum in minte. am vrut sa ma loghez pe pagina de blogspot, omitand un b la tastare. ce crezi ca a iesit? un mare logspot, care era de fapt un site dedicat bibliei si versetelor din biblie. am ramas putin panicata, pentru ca..initial, m-am gandit ca cei de la blogspot si-or fi schimbat orientarea intre timp. numai ca m-am uitat mai atent la url, si am observat eroarea. ma gandesc ce poate face o mica eroare ca asta intr-o centrala atomoelectrica..in apasarea unui buton..sau intr-un aeroport, in manevrele de urgenta. bine ca e doar url la mine!

gen zen..gen..the phenomenon

Am scris despre asta si in CT, revista unde ma mai delectez din toata cavalcada televizata. CT e locul meu de relaxare, locul unde pot sa dau frau liber ideilor, cuvintelor, subiectelor si sa le plamadesc exact asa cum imi place mie: piperat. Cum spuneam, atinsesem subiectul si intr-un editoriat CT(Cronici TOmitate), dar nu ma pot abtine sa nu il reiau, gen. Cine o fi inventat cuvintele astea de semi- import parastasic lingvistic, nu imi pot da seama, a fel cum nu imi pot da seama cum de au prins intr-o Romanie atat de colorata etnic. Mereu ma intreb asta..care e povestea unui cuvant la moda, precum gen sau zen..sau fratica...sau moshu`...sau sa vi le mai zic? Nu cred ca e nevoie..pentru ca le stiti si singuri. Sunt automatismele alea verbale, pe care daca le prinzi de un picior...se suie pe tine si nu iti mai dau drumu`. Oare or porni de la un zvonac sef si se raspandesc din gura in cura, in civilizatie? Sau sunt puse la cale de niste minti deloc iluminate, care se plictisesc in subsolul blocului si o pun de o revolutie lingvistica pentru a le trece plictiseala? Chiar nu ma pot prinde..dar tare curioasa as fi sa fa cun experiment de genul asta si sa lansez un trend lexical national, un fenomen care sa altereze limbile tuturor pervertitilor spiritual. Pana una alta insa, cu siguranta ma va termina nervos folosirrea cuvintelor mai sus enumerate, printre care se numara si feti, obo, supi. Combinate cu gen..dau..de zen!

Becoming zen

Nu credeam niciodata ca un batranel necunoscut,intalnit intr`un microbuz imi poate lumina calea. Asta se intampla acum cateva luni,cand batranelul ma atentiona ca pentru a fi impacata cu cei din jur,trebuie sa imi gasesc mai intai linistea interioara.Abia atunci, voi putea face orice demers,orice miscare, pentru a pune lucrurile pe roate. Acum realizez ca a avut mare dreptate. E mare lucru sa poti sa urli in gura mare ca esti linistit, ca esti impacat cu tine, ca s-au calmat valurile agitate si ca barca poate pluti in liniste, spre orizontul misterios din fata. E mare ucru sa iti gasesti echilibrul in lucruri marunte sau chiar in dezechilibre, care iti intaresc the natural balance. DAca ar fi sa ma sfatuiesc acum pe mine insami, m-as sfatui sa accept de la bun inceput sfatul unui necunoscut, pentru ca necunoscutul ma priveste cu ochii detasarii obiective.

Do u...wanna?

SCriu. Urlu. Socializez. Fumez. Directionez. Socializez. Manipulez. Dorm 5 ore. Mananc cand apuc. 13h/24. Plasmuiesc. Urlu. Directionez. Directionez. Facilitez. REzolv. Decid. Tai. Ajut. Impac. Mediez. Pr-esc. 24/24 calls. Imi plimb mana in par. Imi bag degetul in gura. Ma incrunt. VErific mailuri. Verific informatii. beau. Fumez. Ma blochez in lift. Moderez. Produc. Gestionez. Substitui. Apropii. Ma agit. Ma plimb din birou in birou. Alerg pe teren. Aleg. Urlu. Rad. Rad. Zambesc. PAPU!. Informez. Repar. Repar. Urlu. REzolv. Urlu.

PS: Gandeste`te de doua ori inainte sa zici ca viata in TV e usoara. Adelina Elisei e doar un caz fericit!

True friendship never dies

Sambata mi-am dat seama ce inseamna prietenii adevarati. Nu sutn cei pe care ti-i aduni pe la colturi si pe care crezi ca ii stii dupa primle 5 minute. Adevaratii prieteni sunt cei care cauta sa te descopere si sa te inteleaga asa cum multi nu o fac. Nu, nu sunt nici prietenii de bautura, nici cei pe care ii plimbi in cluburi, facand misto de toti cei pe langa care treci.Nicidecum. Sunt cei carora, atunci cand le dai un telefon, dupa 1 an de absenta, ajung sa faca si pe dracu` in 4 sa te vada. E greu sa ii pastrezi, mai ales atunci cand ai programe haotice, consumatoare de energie si nervi. Dar pe cat de greu e sa ii pastrezi, pe atat de reconfortant este sa ii stii aproape atunci cand ai nevoie de ei. Multumesc, Sarmi, pentru asta!

..and i feel..good!

Mi-e bine. Si asta nu o spun doar pentru a scrie ceva pe blog..ci pentru ca..mi-e bine. Regret, totusi, ca sunt printre putinele persoane impacate cu ele, impacate cu idei, cu sperante, cu ambitii. Dar mi-e bine asa cum sunt, unde sunt si cu ceea ce fac. Nu acelasi lucru se intampla cu cei din jurul meu, care par a se plange incontinuu de tot ceea ce li se intampla: de la viata personala, la viata profesionala, pana la cele mai mici detalii si actiuni prin care iau parte. Nu pot sa spun ca ma bucur, pentru ca ar fi dovada de maxima ipocrizie din partea mea, dar ma uit cu detasare la ei si incerc sa le inteleg nemultumirile. Nu inteleg de ce ma considera de fiecare data un umar pe care pot plange, o haina pe care pot suspina si de care se pot sprijini. voi macina problema in continuare

Back!

Am luat hotararea de a rescrie pe blog, in pofida tuturor impedimentelor care apar: fie ca este vorba de munca, fie ca este vorba de...lene. Si asta pentru ca am vazut referinte despre blogul meu pe alte bloguri. Asa ca daca voi ma vreti..si eu va vreu. Drept pentru care, promit solemn, in fata partidului si stindardului care m-au ales, sa scriu mai des pe blog si sa ii reimprospatez putin imaginea. Pazea!

Franturi de..mine

Doamna Poc.Mom&Dad. Bunicul. Sarmizia. Boul. Hutz. Bogdan. Vali. Atlantis. 9 dimineata, receptie. Tenisi rosii. Vans. Pull& BEar. Vama. Hand. Soni. Jiji. Mircea. Stuff. Prieteni. Domnul Pisi. CAfe D-art. MarroneRosso. Broscuta Breloc. Catalin. Chillau. Eclipsa. Mariczia. Plaja. Mare involburata. Piscina. Colaci de plaja. dush. Lotiune de corp. Inel masiv. Adidas jacket. Concert. Piata Ovidiu. New Wave. Vila Mamaia. Pusilici. 5 dimineata. matinal. telefoane. idei. ordine. redactie. Helen. Daniel Iancu. Dobrica. Stanciu. Andreiu meu. Liniste. Cercei cu maimutze. Coliere. Corturi. Morandi. Anyplace.Tuzla. Costinesti la 3 dimineata. Mosneni. Role. Bicicleta. Visine. Noroc. Vointa. Ambitie. Invitatii. Liberty. Peruci. Baietii mei. Margele. Alex. Dunhill. Prigat. Balansoar. OCS. Ochi. Ochelari. Cadouri. Tricouri. Nunta. carti. Ras. Sandalutze. Baie noaptea. motor. On plonge. ZOna veche. Relicve. ruine. pasiune. interes. Sociabil. Persuasiune. Laptarie. Regrete. Mihai. Laurici. Perversiuni. Taboo. Furie. Frustrari. City Park. Brasov. bogdan. SImona. Clubbing indeep. Didosu. Andreea Esca. Raduleasca. Larry king.

This is..my time!

Vine o vreme in care simti ca munca ta nu e in zadar. Asta e momentul in care iti permiti luxul ca o parte din visele tale sa devina realitate. Sau..e momentul in care telefonul iti suna, iar la celalalt capat este nimeni altul decat cel pe care il idolatrizai atunci cand erai adolescenta cu ten bubonic(scuzati comparatia exagerata)..distins individ care vrea sa stabileasca o intalnire cu tine, pentru o emisiune...Ulterior, lucrurile se pot transforma intr-o cafea..daca ai timp, daca nu deranjez...daca ai timp, intr-o rotunjire cat se poate de frumoasa a fanteziilor tale adolescentine. Iar atunci cand dai un telefon, iar vocea de la celalalt capat al firului iti raspunde cu DA, Ramona..cu toate ca stii ca are agenda de telefon arhiplina cu nume. ASta e momentul in care realizezi ca munca ta e apreciata si recunoscuta de cei din jur, atunci cand ai un feedback care sa iti confirme lucrul asta si inca ceva pe atat. Poate vine cu experienta, poate vine odata cu norocul, poate vine cu amandoua deodata. DAr sa simti din plin gustul fresh prin care te loveste e de nedescris. Nu se numeste succes, se numeste doar responsabilizare si maturitate profesionala. Nu am atins-o inca pe deplin, dar savurez gustul unui inceput sublim de...responsabilizare, in care la celalalt capat al telefonului se aude o voce grava, care iti face dimineata mai frumoasa