Lacrimi de copil

Azi am plans ca un copil. Era ceva in aerul cald al casei de tara care m-a coplesit de cum am intrat. Am copilarit in casa asta, lunga ca un tren, cu acoperis din stuf. Aici imi primeam cadourile de Craciun,aici il mazgaleam pe Eminescu cu pixul, aici pupam icoanele si desluseam slovele chirilice. E casa amintirilor mele, e casa trecutului meu, e casa in care EL nu mai sta. A parasit-o acum cativa ani, rapus de boala grea a batranetii.Departe de nepoata lui, pe care a preferat sa o tina departe de problemele care ii macinau sanatatea pana in ultimul ceas.
E pentru a doua oara cand intru in casa, de cand EL a trecut in lumea celor drepti. Mi-a fost frica, mi-a fost teama, am fost lasa. Mi-am renegat sentimentele si amintirile, sperand ca ele vor trece odata cu durerea. M-am inselat. Prezenta lui inca staruie acolo, protectoare, ca intotdeauna.
Astazi insa, totul m-a coplesit:pozele vechi inramate, mirosul de caldura, mobila veche, icoanele, hainele aranjate pe spatarele scaunelor, prosoapele agatate in cui,parfumurile pe care i le lua bunicii. Tot! De la primul pana la ultimul obiect pe care mi-am aruncat ochii. Am inceput sa plang ca un copil mic, ferita de ochii celor din jur. Scancetele se impleteau cu durerea, sentimentele cu ratiunea, intr-un vertij cumplit, care ..culmea!..ma elibera de povara unor resentimente pe care le acumulasem in ultimii ani.
Brusc, am realizat ca am fost egoista. Am incercat sa imi reneg amintirile, in speranta ca voi uita. Sau ca asa nu mai doare. M-am inselat. Am uitat insa, in tot acest timp, ca si altii au sentimente. Si vroiau sa fie alinati.

Omul de sine suficient.

Incep sa cred din ce in ce mai mult in conceptul de "oameni de sine suficienti". Este un concept definitivat recent, slefuit pe la colturi si inmuiat in melancolie. Oamenii de sine suficienti sunt produsul social al unei hiperindustrializari si tehnologizari. Sunt cei care se focuseaza atat de mult pe dezvoltarea personala si pe atingerea unor obiective precise, incat nu mai au nevoie de nimic altceva in viata lor, care sa ii completeze. Prietenii sunt suficienti, in cazul lor, pentru a-i mentine intr-un echilibru. fragil sau nu. Oamenii de sine suficienti sunt definiti de superlative si extreme: sunt foarte puternici, orgoliosi, demni, valorosi, verticali, increzatori, optimisti/pesimisti, hipersaturati, la randul lor, de viciile abjecte ale unei societati pe care o reneaga partial. Un om de sine suficient va vrea intotdeauna mai mult, se va refugia in arta, visare sau isi va consolida relatiile sociale, pe care le va dezvolta asemenea unei panze de paianjen. Omul de sine suficient poate sa pastreze cu greu pe cineva langa el. Sau mai bine zis, acel cineva nu reuseste sa se lipeasca de un om de sine suficient, care are libertatea lui, metehnele lui, crezurile lui. Cand intri in lumea unui om de sine suficient, nu o face cu picioarele, caci altfel vei iesi azvarlit pe usa din dos din viata lui.
Pacatul numit vanitate ii defineste. DAr sunt oameni care iti castiga inima de la prima privire. E foarte greu sa ii scoti din suflet si e foarte usor, in acelasi timp, sa ii urasti. Sunt usor de reperat intr-o multime omogena. Ei par a le avea pe toate, par a se descurca foarte bine singuri si arareori cer ajutorul cuiva pentru a-i scoate din incurcaturi sau probleme.
chiar si asa, sunt altruisti si dezvolta simpatii pentru persoanele care le pica cu tronc. Cum au avantajul "superioritatii" existentiale(sau cel putin, asa cred), daruiesc din experienta lor persoanelor care le castiga increderea. Imediat.Orbeste. Din naivitatea specifica.
Pentru a incheia, sunt un om de sine suficient.Prietenii mei sunt oameni de sine suficienti. Cunoscutii, la fel. Cred ca acest concept de "om de sine suficient" se poate aplica oricui, in diferite momente. Unii raman cu eticheta asta, ca mine. Nu ma deranjeaza, doar eu am brevetat-o. Important e ca sine suficienta imi lasa loc pentru a fi umana. Pentru cei care ma cunosc, pentru cei apropiati.

Ramona, nemaritata, in satul MIREASA

Dupa un an in care intrebarea de atac a fost "Cand te mariti?"..cu alternativa "Si..te mariti?"(venite de la absolut..oricine, de parca problema generala a universului era maritisul meu), caile masinii lui K ma duc ieri spre satul..ia sa vedem daca ghiciti....! Da, MIREASA!! Am inceput sa urlu ieri pe ceas de seara, in lumina artificiala a lunii, intrebandu`l pe K daca isi bate joc de mine. Surpriza, nu! Pentru ca habar nu avea unde ajunsese. Calm, ii repet intrebarea obsesiva a anului si fac legatura intre semnificatiile care m-au lovit 365 de zile in moalele capului, finalizand:"Acum intelegi de ce urlu?". K incepe sa rada si ma asigura ca nu e complot.Nici macar coincidenta. Cu toate astea, rade in continuare si nu mai pot sa il opresc.
Satul Mireasa e interesant..cu toate cele...2 strazi pe care le are:una e Strada Scurta(aluzie probabil la trainicia caasatoriei) si cealalta Strada Dobrogei, lunga cat o zi de post. La intersectia lor, strajeste o biserica ponosita si umflata de timp, usor lugubra in lumina artificiala a lunii de decembrie.
E liniste. Mult prea liniste. Singurii sateni care si-au itit trupurile de pe te miri unde sunt o adunatura de pustani in blugi cu strasuri si fesuri indesate pe ochi. Ieseau de la birt si stateau la sfat langa strada.
Noi mergem inainte insa, catre iesirea din sat. E sens unic, din cauza nametilor adunati pe marginea drumului. Baraj natural. Chiar daca ai vrea sa te intorci, nu ai unde. Angoasa insa lipseste, a fost epuizata probabil in urma consumarii unui vis. Tot premonitoriu.

Cele mai frumoase cadouri din acest Craciun!

Dincolo de toate mesajele de bine pe care le-am primit de Craciun, de departe doua dintre ele m-au atins exact acolo unde trebuia(si nu, nu vorbesc de punctul G). SI pentru ca penelul imi permite, va impartasesc si voua motivele care m-au facut sa zambesc in acest Craciun.
Primul a fost un telefon pe care l-am primit ieri dupa-amiaza, in care vocea de la celalalt capat al telefonului imi zicea: "REcunoaste ca iti doreai sa te sun, pentru ca stiai ca discutia cu mine te va scoate din monotonia mesajelor alea traditionale". A fost o urare venita din suflet, cu o discutie presarata de nebunii specifice si un "pitzi de bdul Tomis ce esti, ai mare grija de tine!", ce i-a scapat in finalul conversatiei. Intentionat, in mod evident.Multumesc, Ramon, pentru cadoul de Craciun!
Cel de-al doilea cadou a venit de la 3 persoane asupra carora imi revars dragostea de ceva timp:Sarmi, Pisika mijlocie(Andreea) si domnu` Tofan. Toti au complotat ieri impotriva mea, mizand pe isteria si paranoismul meu.Lucrurile au inceput asa: o discutie cu Sarmi la telefon, cu celalalt telefon asaltat de Pisika Mijlocie si domnu` Tofan. Evident, cum nu am patru urechi, am preferat sa ii las sa sune, gandindu`ma ca oricum voi reveni eu cu un telefon. Dar...ce sa vezi? Ii sun incontinuu si niciunul nu raspunde ulterior. La jumatate de ora dupa, primesc mesajul: "VRoiam sa iti cantam, dar cum nu ne-ai raspuns la telefon, vorbim la anu`, urato!" Panicata si putin isterica, ma gandesc ca boacana mea a capatat proportii imense si a deranjat oamenii. Insistent, ii sun. Nu raspund, din nou. Peste cateva ore, o sun pe Sarmi si o intreb: "S-au suparat astia doi mici pe mine cumva?" Moment in care aud la telefon o voce de bas, o voce de Pisika si pe Sarmi..cum ma colinda ei toti la telefon si imi ureaza "Craciun Fericit!", spunandu-mi ca nu aveau cum sa faca asta mai devremne, ca nu erau in gasca completa. Pentru asta si pentru multe altele, va iubesc!

O cafea si un trabuc

Odata demult, un prieten imi spunea ca le da dracului de coincidente. Ca nu exista. Ca pot fi explicate prin atractii de energii si intuitii. Tind sa il cred.Pentru ca altel nu imi explic cum am ajuns in acelasi loc, in acelasi timp, la o masa distanta, langa un om pe care nu`l mai vazusem de aproape un an, dar de al carui miros si zambet imi era dor. Da, s-a facut deja un an de cand nu ne mai vedem pe holurile televiziunii, salutandu`ne cu subinteles, sub ochii tuturor.
E genul ala de relatie despre care toata lumea zice nu se cade, ca nu se face, ca solutia este sa ramai in banca ta si sa astepti sa treaca. E contextul, e functia, e anturajul,.... cate nu sunt? Dar cand impunge atat de tare in vintre, atractia devine evidenta si pentru un orb din nascare. Iar sfatul cu "stai potolit" e numai bun de sters in zonele dorsale. Stii tu cum e, se intampla sa le nimeresti atat de bine uneori, incat incep sa te arda toate atat de tare, ca numai cu eforturi demne de Sisif reusesti sa le stingi la comanda.
La mine si la el nu s-au stins. Sunt inca acolo, in jocul de priviri si replici, dibuite pana si de cel mai profan dintre profani.
"Nu as putea sa uit ochii astia ai tai niciodata", mi-a zis plin de zel la primele intalniri. Siroposenia cuvintelor mi-au produs pe loc hiperglicemie. Incerca sa nu fie scarbos de dulceag in exprimare si sa evite replicile-cliseu. Probabil tot ochii l-au facut sa isi piarda concentrarea si sa devina tendentios. Fusesem avertizata ca e "libidinos". Dar imi placea "libidosenia" lui. Care se manifesta ori de cate ori ne vedeam sau ne discutam la telefon.
Apoi a urmat o invitatie la cafea, neonorata, din motive de..sedinte. Vroia sa discutam si alte lucruri decat cele pe care le vorbeam de obicei.Ii citeam interesul in ochii vii, la 7 dimineata. Laolalta cu intentiile deloc curate cu care isi condimenta privirea. L-am lasat sa jubileze, repetandu-mi ca "nu se poate"!
Pana zilele trecute, cand "coincidenta" si gura mea bogata ne-a adus in acelasi loc: semigol, semi-intim, semi-orice.
"Cum sa nu o cunosc pe Ramona?"il intreaba el pe prietenul lui, intorcandu-se la mine si privindu-ma cu acelasi interes de la masa alaturata.Am inclinat usorul capul si i-am zambit gentil, pentru a-mi marca semi-disponibilitatea. A continuat sa ma priveasca, pierdut in conversatie si ganduri. Plecarea nu i-a fost furtunoasa. Dar si-a filtrat atat de bine conversatiile, informatiile si persoanele de la masa, incat vorbea cu altii si vedea una singura. Pentru ca numai in ochii ei s-a uitat.Cei pe care ii "blestemase" cand am facut cunostinta:"Am venit la o cafea si un trabuc!", exlama, in timp ce isi pune geaca pe el."Asa, ca inainte de munca!", a continuat, incercand sa imi ghiceasca urmatoarea replica.In jurul nostru era liniste. Cu ..coada ochiului, vedeam cele 2 priviri complice, care aprobau tacit atractia dintre mine si el.
Imi repet insa ca nu se poate si raman la promisiunea pe care mi-am facut`o eu mie. Nu zic inca "niciodata!", pentru ca destinul imi poate da o palma chiar in secunda doi. E frumos jocul asta. E frumoasa persoana. Frumos e si zambetul meu cand il privesc.

Eu cu mine, in linistea noastra

Cred ca anul asta experimentez ceva nou de ziua mea:ma chem pe mine la o discutie ca intre prieteni, sa ne lamurim niste lucruri. Poate imi voi povesti si pataniile de peste an la o cafea turceasca, cu fumul iesindu`mi pe nari in timp ce vorbesc cu patos. Ma voi confesa mie ca unui sfetnic de taina. Nu m-am mai intalnit demult cu mine. Asa, singure, in intimitatea interiorului luminat pe ici, pe colo, de cate o lumanare misterioasa. Parca ma apuca si romantismul, gandindu`ma la asta. SOrb cu nesat din scenariul asta. Ma voi incuia, eu cu mine, cu o cheie. In camera usor luminata si pagan de apetisanta. Voi crea atmosfera aceea, Aceea, pe care prietenii apropiati o construiesc intre eide fiecare data cand se intalnesc. Eu cu Mine. Cum suna asta! Doar noi, departe de forfota petardelor, de bulele piscatoare ale sampaniei, de zgomotul muzicii date tare si de caltabosi. Noi, in linistea noastra de confesiune. Mi-ar placea sa te cunosc mai bine, sorbind cu nesat din caimacul amintirilor noastre. Iti mai aduci aminte cand ai uitat sa fii uman? Da, a fost momentul in care am invatat ca TU nu poti fi controlat. Doar esti parte din mine.

Aproape 25

Ma incearca o senzatie bizara la aproape 25. Brusc, simt ca nu ma mai apasa nimic si ca frustrarile mele sunt nemotivate. E timpul zero, in care nimic nu se misca, nimic nu se clinteste, cu exceptia mea. Privesc ganditor la ce vad in jur si exclam mut:"Nu e problema mea!"Ideile se bulucesc, frazele se leaga, perspectivele se largesc. Intrasem degeaba in panica. Am cazut in picioare! Reconfortant sentiment. La aproape 25.

Cand se produce declickul

"Cred ca inseamna revelatie", ii zic eu, in timp ce trag cu nesat din tigara, uitandu-ma la peretele corai din fata mea. "Nu e traducere mot a mot, dar fie!Ca m-am plictisit sa zic <>", imi raspunde el, uitandu-se pe geam. Pana atunci, discutia noastra se legase de joburi, amintiri, injuraturi si metehne personale. Revelatia a venit in momentui in care trecusem deja in revista tot ce se intamplase in ultima luna si jumatate de cand nu ne-am vazut si am trecut la ale noastre:alea filosofice.Iar atunci am avut o dubla revelatie:revelatia lui, pentru ca vorbea cu patos despre ea..si revelatia mea, ca s-a produs declickul si s-a instalat starea de detasare.
Epiphany`ul e greu de inteles pentru cei care nu il gestioneaza bine. E o stare de fapt, pe care o dezvolti si o mentii in momentul in care intelegi ca motorasul care trage dupa sine tot(bun sau rau)este creierul. Si ca vibratiile lui, negative sau pozitive afecteaza tot ce e al tau:viata, destin, interactiuni.
Dincolo de cuvinte pompoase, revelatia e detasarea si ridicarea perdelei de Pascani din fata ochisorilor ametiti de vertijul realitatii.Din orb, simti ca iesi la lumina, din prost ..simti ca te destepti.Nu e complicat, e doar o stare pe care mintea ta o declanseaza cand mintea iti face clanc, ciuruita de aceleasi gloante enervante, care ataca in acelasi loc si pe acelasi subiect.
Iar doua persoane, care nu s-au mai vazut de o luna, au avut azi, acea epiphany.
Zic bine, Mishule?

Sa ploua cu tzatze si cururi!Cat mai mari, daca se poate!

Vad tzatze si cururi la fiecare zappare pe care o fac. Nici macar postul nu mai conteaza:ca e OTV, ca e Prima, ca sunt Antenele, ca e Pro-ul sau canalele de muzica. Conteaza ca tzatzele sa fie mari si cururile grase, sa aduca audienta. Daca se mai si ling doua donmisoare in plan secund, cu atat mai bine. Vorbim deja de..erectie, care nu e deloc intelectuala. DAr asta aduce bani. De fapt, orice cur aduce bani. Orice cur bun. Ca pana la urma, publicul a ajuns in halul asta de indobitocire mediatica, incat simte nevoia sa isi mai clateasca din cand in cand ochii in..cururi. Suna urat? Sa vezi numai cum miroase!
Insa odata in plus, publicul a ajuns imun la astfel de detalii:mirosul prea putin conteaza..ca nu este palpabil si nici definitoriu pentru relatia lui cu TV-ul. Stimularea vizuala insa, da. Nu de alta, dar probabil ca poti face laba mai bine(din nou..deloc intelectuala), ca telespectator, cand vezi cururile cum iti roiesc in fata ochilor, ca la circ. La un moment dat, din satulie, ajungi sa le pui si porecle..pentru a ti le intipari mai bine pe retina. Sa fie laba cu folos!
Ma irita deja groaznic de tare faptul ca femeia a ajuns un bun de consum, facut posta dintr-un videoclip in altul, pentru labagii aia nisati care stau fiecare sambata seara sa`si frece ridichea(din nou, deloc intelectuala), cu sticla de bere intr-o mana si semintele in cealalta, scuipand in ciuda pe jos.
Un bun de consum care deja s-a transformat in prostitutie vizuala,din momentul in care a fost ridicata la rang de trend.Pentru ca asta e trendul, trasat odata cu eliberea de sub niste rigori politice si economice. E un trend sa ai femei cu tzatze si cururi in emisiuni/videoclipuri/pe copertile revistelor.
Ipocrizia si mai mare este la cei care pana mai ieri criticau genul asta de practici si declarau cu mana la..slitz ca in ruptul..curului nu vor avea femei in ipostaze lascive si declansatoare de erectii in videoclipuri. Ca ei vor sa transmita un mesaj!Alt mesaj decat cel al curului. Ce-i drept, acum il transmit si pe cel al tzatzelor si al fofoloancei, ca si-au extins aria de interes/vanzari. Special pentru publicul care sta cu ochii holbati si intelectul erect in fata ecranului, poate si-o mai hrani pofta vizuala cu ceva...prospaturi.
Ei zic ca vinde si asta cere publicul. Dar agenda publicului cine o stabileste, buah? Nu tot voi?

Care ramane dintre portocalii, galbeni si rosii?

Ca politica e o curva, nu mai este demult o noutate. Au demonstrat-o 20 de ani de asa zisa democratie in care mutarile si permutarile au ametit alegatorii. Integritatea platformelor si odctrinelor a devenit o carpa pe care multi au folosit+o pentru a se sterge la...gura de excesele baloase ale puterii.
Ani la rand, votantii au vazut un PD care a facut aliante cu PNL, cum s-a decimat cu aripile tinere, cum s-a reorientat in peisaj si a facut fuziuni peste fuziuni pentru a ajunge in forma finala de...PDL si..bineinteles, pentru a-si da mana cu putin timp in urma cu PSD. Probabil ca am si rescris recordul la ipocrizie/sete de putere cand am marcat alianta dreapta-stanga, ca si coalitie de guvernare.
Bineinteles, sa nu uitam tentativele esuate ale PNL de a se strecura prin ciurul lui Eratostene al ciolanului politic. Eliberati de increderea impovaratoare a electoratului(care nu a mai investit de nici unele in doctrina liberala), PNL a ajuns cumva, in mod paradoxal, pionul cheie intr-o triada de guvernare ce pare strutzocamilistica de-a dreptul: PDL-PNL-PSD.
In mod bizar, PNL a jucat mereu rolul de Hopa Mitica, ce s-a dat dupa vantu` PDL-istic si PSD-istic, pana i s-au rupt cracile in grupari de tot felul: sustinatorii lui Crin, sustinatorii lui Tariceanu si liberalii conservatori. Cu un partid decimat si haituit de la guvernare in urma coalitiei PDL-PSD, PNL a venit cu "salvarea" Crin, demonstrand odata in plus ca notorietatea partidului umbla dupa cum ii sunt interesele interne.Dupa lovitura in jugulara data de rezultatul primului tur de scrutin, PNL s-a reprofilat ..din nou: a dat mana cu PSD, refuzand categoric o alianta cu cei de la PDL, in amintirea vremurilor de mult apuse.
Orgoliile de partid s-au dus pulii cand Tari a intrat in susoteli cu Basescu, care l-a reactivat politic, mizand pe faptul ca este un "maidanez" PNL. Atunci, s-a reprofilat ideea unei coalitii refuzate vehement de Antonescu in faza initiala.
Deh, rezultatele turului se modificara, Baselu isi intra in paine pentru al doilea mandat, iar Geoana isi lua un dublu sut in cur:atat de la electoral, cat si de la partid!
Pentru ca, nu-i asa, in PSD se intampla acum ce era normal sa se intample:se rupe, frate!se rupe! Recent, Oprisan a sarit la Gatul lui Geoana, iar demisiile in PSD au inceput sa curg amai ceva ca laptele si mierea din tara fagaduita.
Scenariile posibile nu sunt greu de dibuit:PSD se reorganizeaza, Geoana posibil sa cada(din nou) in cur. Cu toate astea, pare ca nu se vrea reactivarea politica a lui Nastase, al carui dosar inca se ingroasa.
Punem pariu ca "Bunicuta" coace ceva frumos?

Trupa Asha, Rain si Creedence

La cererea publicului, adica a lui Laurentiu, pun pe blog coverul Trupei Asha dupa Creedence, "Have you ever seen the rain". Coverul de mai jos puteti sa il auziti in fiecare weekend(sper ca nu si-au schimbat baietii playlistul intre timp) in club Tribute, Bucharest.

Ne vedem cand mai ajung pe acolo!;)

Licarirea de optimism din ochii ei

Marina imi zicea zilele trecute ca o motivez. Ne-am intalnit acum o luna si i-am bagat mintile in cap, indopand-o cu plusuri si optimism. Cred ca pe undeva pe la final de intrevedere era satula de indoctrinari atat de siropoase, in care insa incepuse sa creada. La naiba, pana si eu credeam ceea ce ziceam, pentru ca era una dintre acele dati in care simteam ca sfaturile mele de bine chiar isi ating tinta. Iar de lucrul asta m-am convins zilele trecute, cand am vazut alta Marina in fata ochilor:vechea Marina, pe care o stiam eu..Cea care inca stie cum sa rada, cea care trece peste tot cu fruntea sus, cea care nu se lasa invinsa, pentru ca puternica. Ma bucur ca te-ai regasit!

Ganduri inainte de 25

Nu am mai scris nimic pe blog de fix 3 zile. Am intrat in starea de lehamite specifica sarbatorilor:cadouri, cadouri, deadline-uri de final de an, ziua mea, revelion. Frustrant sa fii nascut de Revelion, i tell you! Foartre frustant. Pentru ca intotdeauna iti storci creierii sa gasesti alternative de a-ti petrece ziua, in afara zilei in care oricum toata lumea sarbatoreste. Brusc, simti ca ziua ta nu mai este atat de speciala, pentru ca toata lumea chefuieste atunci..si foarte putini doar in cinstea ta. E pana la urma orgoliul oricarui individ, care simte nevoia sa fie "buricu` targului" macar intr-o zi din an.
Solutii se gasesc de fiecare data, in fiecare an:iti muti propria zi de nastere cu o zi sau doua mai devreme, pentru a nu te confunda pe tine si ziua ta cu REvelionul. De cele mai multe ori, iese. Da, nu mai este acelasi sentiment, dar e de preferat orice alternativa in locul sarbatoririi duble:ziua ta+REvelion. Da` cum dracu` sa te lupti cu Revelionu` si cu miliarde de oameni care sarbatoresc si nu neaparat pe tine?

Tu poti sa scrii despre ciresi?

Nu prea mai stiu sa scriu frumos: sa scriu despre ciresi, despre iubire, despre flori si nisipul fin, despre soarele care imi mangaie fata in diminetile de vara. Posibil sa fi pierdut ceva pe drum, posibil ca acel ceva sa fi fost inlocuit de altele, posibil doar sa fie inerenta schimbare a unui anima. Si tind sa cred ca este ultima. Este evolutia fireasca a rationamentului si a cochiliei in care se ascund (sau se plamadesc) reactiile, stimulii, trairile. Cand realitatile pe care le ingurgitezi te indeamna la ratiune, atunci iti anihilezi(sau iti pui pe locul 2) trairile nobile. Este mecanism de autoaparare, poate. Posibil si de conservare a acelui suflet inchistat in limitele fizice. A fi uman devine o provocare intr-o realitate cu multe cusururi. Cei care isi pastreaza umanitatea si sentimentele nobile sunt demni de apreciat. Poate doar ei sa mai scrie despre ciresi, despre iubire, despre flori si nisipul fin, despre soarele care imi mangaie fata in diminetile de vara.

Scurt, despre alternative spirituale

Stiti deja de predilectia mea, vadit aratata, pentru spiritual, spiritualitate si..pe alocuri ocultism, dar numai la nivel de teorie. Probabil ca pe unii dintre voi deja v-am exasperat cu asta. Mai mult ca sigur, o parte le-au considerat baliverne. Poate ca sunt, poate ca nu sunt. Eu le cataloghez altfel, insa: ca o alternativa la dogmele si mecanismele stiintifice care ne sufoca zilnic.
Iar alternativa asta, poti sa o cercetezi, pe indelete, aici

Note about premonitions

In lumina noilor informatii pe care le primesc, realizez ca stupizenia legata de visele premonitorii nu este chiar o stupizenie. Lucrurile incep sa se lege acum. Trebuie doar rumegate.

Zambesc pentru ca...

Am multe amintiri frumoase. Legate de persoane diferite. Pentru ca interactionezi zilnic si pentru ca zilnic te intersectezi cu cineva care ar putea sa iti schimbe cursul firesc al vietii printr-o simpla conversatie. Si acum zambes cand ma gandesc la diminetile de la IPJ, la o cafea cu Sarmi si baietii de la Criminalistica, la numele de "Ghiocel"-dat de Dumi si la glumele scurte pe care le ziceam, infulecand la Eteks. Ma mai gandesc si la dupa amiezile de vara, pierdute prin Mamaia, in plimbari fara scop, dar si la photoshootingurile care se petreceau ad hoc. La serile de vara de la Tan Tan, printre paiuri de Green Apple, langa un Vlad usor isteric, dar mereu amuzant. La diminetile savurate pe plaja, cand se crapa de ziua. Si stii ce ma mai face sa zambesc?Amintirile pe care prietenii mi le-au lasat si continua sa mi le lase, amintiri care starnesc noduri in gat uneori. Poate si lacrimi care se chinuie sa razbata prin membrana oculara. La o zi de nastere perfecta, unde am adunat o gasca mare de prieteni, la serile in care am plans unul pe umarul altuia la Maronne, la dupa-amiezile din Ma Caffe, iar acum la noptile petrecute in cautarea doamnelor in alb. Sunt amintiri frumoase, sunt prieteni frumosi, care m-au inghesuit in sufletul lor si nu ma mai lasa sa plec de acolo. Iar eu, in ruptul capului nu vreau sa plec, pentru ca imi sunt dragi si ii ador:asa dementi cum sunt, asa seriosi, asa sufletisti, asa pragmatici. Sunt in toate felurile. Sunt ai mei. La fel ca si amintirile. Si orice ar fi, stiu ca intotdeauna simplul fapt ca ma voi gandi la ei, ma va face sa zambesc.

Zambeste cand citesti asta. Va fi o amintire frumoasa!

Ce ar fi omul fara amintiri?Probabil un vid care asteapta sa fie umplut de fiecare informatie noua care ii penetreaza membrana subtire. Suntem cumulul trairilor si sentimentelor noastre, care in mod ciudat pentru unii, nu se epuizeaza in momentul in care s-a consumat actiunea, ci dainuie in timp. Pana la urma, amintirile placute pot fi motivatia de care orice individ are nevoie pentru a da un reboot la sistem si pentru a o lua, odata in plus, pe calea cea corecta. Pentru ca o viata intreaga suntem in cautarea unei cai corecte, care sa rezoneze cu dorintele noastre.
Ei bine,amintirile sunt un facilitator bun, pentru a fi profund teoretica. Orice amintire placuta iti da aripi pentru a-ti atinge visul sau pentru a-l continua. Sunt motivatia cea mai la indemana, sunt reconfirmarea ta ca persoana si repozitionarea pe o axa sociala.
Gandeste`te, de cate ori nu ai adunat amintirile placute intr-un borcan, pe care l-ai sniffuit incontinuu, in momentele de colaps fizic si emotional? De ce ori nu te-ai surprins zambind cand ti-ai adus aminte de un prieten care ti-a facut dovada suprema a prieteniei lui, in mod stupid, in public?De cate ori nu ai ras cand toti au "complotat" impotriva ta pentru a-ti face ziua de nastere cea mai frumoasa din univers?
Amintirile sunt un analgezic bun. Si un energizant pe masura. Consumul lor fara moderatie insa te aduce in panta melancoliei. Ori noi nu vrem ca asta sa se intample cu tine, nu`i asa?

Cum sa tragi o teapa de 1400 euro

In urma evenimentului ce s-a desfasurat sambata, 5 decembrie, la Pitesti, in Club MAMBOO, REW EVENTS atrage atentia asupra urmatoarelor lucruri:
1. Clubul MAMBOO, prin reprezentantul legal SERBAN TEODOR GABRIEL nu si-a achitat o parte din obligatiile financiare fata de REW EVENTS. Suma se ridica la 1400 de euro si include: serviciile prestate de REW EVENTS pentru evenimentul din seara de 5 decembrie, cat si transportul echipei REW EVENTS si a staffului EARNEST VALENTINO catre locatia evenimentului.
2. In conditiile in care Club Mamboo, prin reprezentantul legal SERBAN TEODOR GABRIEL nu va achita suma restanta in cel mai scurt interval de timp, REW EVENTS se vede nevoit sa actioneze in judecata reprezentantii legali ai Clubului Mamboo

Totodata, REW EVENTS avertizeaza posibilii colaboratori ai Club Mamboo asupra neseriozitatii reprezentantilor legali al clubului si le recomanda acestora sa evite incheierea de tranzactii sau parteneriate cu acest club.
Precizam faptul ca pe data de 5 decembrie, Club Mamboo Pitesti a gazduit concertul sosiei oficiale a lui Michael Jackson, Earnest Valentino. Evenimentul a fost mediatizat atat la nivel local, cat si la nivel national. In aceste conditii, consideram ca notorietatea evenimentului si mediatizarea ulterioara a acestuia sunt argumente puternice pentru a contesta decizia reprezentantilor Club MAMBOO de a nu onora obligatiile financiare pentru acest eveniment.

Earnest Valentino a innebunit fanii MJ din Cluj

Earnest Valentino i-a cucerit pe cei peste 1.000 de fani Michael Jackson prezenti in Club Obsession, Cluj! Sosia oficiala a megastarului pop a facut un show de zile mari, din care nu au lipsit coregrafia impecabila si celebrul pas “Moonwalk”. Sala a explodat in momentul in care Earnest Valentino a cantat primele acorduri din “Beat it”. Pe toata durata concertului, Earnest a fost sustinut de fanii sai din Romania. Earnest Valentino va sustine urmatorul concert azi, 5 decembrie, in Club Mamboo din Pitesti.

Earnest Valentino si-a inceput recitalul la ora 1.00 dimineata, in urletele fanilor Michael Jackson din Club Obsession. Peste 1.000 de oameni au venit pentru a-l vedea si asculta pe cel care a fost declarat sosia oficiala a lui MJ.
Dupa un scurt moment de reculegere adus megastarului care a inventat pasul Moonwalk, Earnest Valentino si-a inceput recitalul.


Inca de la primele note, Earnest a reusit sa ii mobilizeze pe cei prezenti, care au inceput sa fredoneze impreuna cu el melodiile care l-au consacrat pe Michael Jackson ca artist.
Printre single-urile pe care le-a interpretat sosia oficiala se numara: „Beat It”, „Billy Jean” și „They don`t really care about us”.
La jumatatea recitalului sau de o ora, Earnest Valentino a facut o scurta pauza, pentru a multumi celor prezenti in Club Obsession, marturisind totodata ca este pentru prima data cand ajunge in Romania.
Finalul show-ului a fost exact asa cum se astepta toata lumea: facut ca la carte. Coregrafia a fost impecabila, iar pasul „Moonwalk” perfect executat.
Organizatorii s-au aratat foarte multumiti de modul in care a fost primit Earnest Valentino de publicul roman:
„Ne asteptam sa fie foarte multa lume, dar nu ne asteptam la aceasta reactie. Lumea parca innebunise la mijlocul recitalului. Auzeam urlete, tipete si aplauze, multe aplauze. Cred ca la un moment dat, publicul a cerut si un bis. Sunt curios cum va reactiona lumea la Pitesti. Sper sa fie cel putin la fel de bine ca si aici”, a declarat CLAUDIU MATEI, manager REW EVENTS.

Earnest Valentino a sosit in Romania pe data de 3 decembrie. La sosirea pe aeroport, Earnest a facut poze cu cel mai mic fan al sau din Romania, o fetita de numai 3 ani. Artistul a fost cazat la Hotel Opera Plaza, din Cluj, impreuna cu stafful sau. Earnest nu a parasit camera de hotel decat pentru a se deplasa la repetitii.
Earnest Valentino va sustine urmatorul concert azi, 5 decembrie, in Club Mamboo din Pitesti.

INFORMATII DE BACKGROUND
Earnest Valentino, 43 de ani, este recunoscut la nivel international ca fiind sosia autentica a lui Michael Jackson. Nascut in Florida, intr-o familie de oameni modesti, Earnest Valentino si-a dedicat toata viata si-a dedicat o viata intreaga celui pe care avea sa il cunoasca la ani buni dupa ce incepuse sa ii copieze stilul in cele mai mici detalii. Talentul sau iesit din comun si asemanarea cu Michael Jackson ii aduc in 1997 un contract cu “Mistery”, casa de productie a megastarului Michael Jackson, devenind reprezentantul oficial al acesteia. In aceasta calitate, a participat la nenumarate gale, concerte, spectacole, fiind imaginea spoturilor de promovare ale turneurilor internationale ale lui Michael.
Iar acum, Earnest Valentino este in Romania, prin REW EVENTS.

Earnest Valentino va sustine 2 concerte in Romania !

Earnest Valentino, sosia oficiala a lui Michael Jackson a sosit azi in Romania! Artistul urmeaza sa sustina 2 concerte in urmatoarele zile: 4 decembrie- Cluj( Club Obsession) si 5 decembrie- Pitesti (Club Mamboo).
Proaspat intors dintr-un turneu in Moscova, Earnest Valentino este pregatit sa isi cunoasca fanii din Romania, de la care a primit zeci de mesaje pe pagina lui oficiala de pe myspace: http://www.myspace.com/earnestvalentino.
Artistul a recunoscut ca are emotii, pentru ca nu a mai fost niciodata in Romania. Earnest le promite fanilor ca nu ii va dezamagi, mentionand ca s-a pregatit intens pentru a suprinde publicul roman.
Earnest Valentino, sosia oficiala a lui Michael Jackson, va începe în forta concertele în România pe data de 4 decembrie, în Club Obsession din Cluj.
La o zi dupa evenimentul de la Cluj, petrecerea se muta la Pitesti, in club Mamboo, unde Earnest Valentino va concerta pe data de 5 decembrie:
„Noi, ca si organizatori, suntem convinsi ca Earnest va reusi sa impresioneze fanii din Romania ce vor fi prezenti la evenimentele de pe 4 si 5 decembrie. Poate chiar mai mult decat fanii din Moscova, care i-au scandat numele minute in sir. Ne bucuram ca am reusit sa il aducem pe Earnest in Romania si sa indeplinim, in acest fel, dorinta a sute de fani”, a declarat CLAUDIU MATEI, manager Rew Events.
Earnest Valentino, 43 de ani, este recunoscut la nivel international ca fiind sosia autentica a lui Michael Jackson. Nascut in Florida, intr-o familie de oameni modesti, Earnest Valentino si-a dedicat toata viata si-a dedicat o viata intreaga celui pe care avea sa il cunoasca la ani buni dupa ce incepuse sa ii copieze stilul in cele mai mici detalii. Talentul sau iesit din comun si asemanarea cu Michael Jackson ii aduc in 1997 un contract cu “Mistery”, casa de productie a megastarului Michael Jackson, devenind reprezentantul oficial al acesteia. In aceasta calitate, a participat la nenumarate gale, concerte, spectacole, fiind imaginea spoturilor de promovare ale turneurilor internationale ale lui Michael.

Admirator secret, arata`te!

Acum cateva zile, cineva ma anunta ca imi este admirator secret. Initial, nu am vrut sa postez ceva despre asta, pentru ca mi s-a parut ca i`as da mai multa importanta decat este necesar. Cu toate astea insa, devin curioasa si incep sa lansez ipoteze. Lista de posibili admiratori secreti este intocmita, se fac acum ultimele taieturi de cap limpede. Astept insa dezvaluirea identitatii admiratorului secret, care mi-a promis intr`un comentariu ca va deveni din secret, oficial.

Surpriza lu` Turcescu

In mod clar, unul din elementele cheie ale confruntarii a fost "surpriza" venita din partea organizatorilor. Foarte bine pozitionata la finalul dezbaterii, rolul surprizei a fost acela de a rupe monotonia unei structuri cursive si de a propune un alt nivel de provocare. Cei doi combatanti au primit cate un "cadou" din partea organizatorilor, regula fiind ca acestia sa desfaca minunatia doar dupa ce vor raspunde la intrebarile moderatorului. Care intrebari, nu mai era o supriza pentru nimeni ca vor fi de atac. Provocarea lansata nu a fost insa de a raspunde la intrebari, ci de a jura pe Biblie pentru veridicitatea celor spuse.
Si aici a inceput amuzamentul: Geoana a ezitat inainte de a pune mana pe Biblie,iar mimica faciala i-a incremenit. Pentru un observator intr`ale decodarii gesturilor, asta inseamna ca pentru a exista aceasta stare de fapt, trebuie sa existe o tensiune/presiune interna. Ori tensiunea interna nu poate fi decat o minciuna sau un raspuns ceva mai departe de adevar.Mai mult, faptul ca GEoana nu a tinut mana permanent lipita de Biblie in timpul rostirii juramantului, tradeaza nervozitate si neincrederea de a-si lipi mana de un obiect incarcat simbolic, un obiect sfant, care e punct de reper spiritual pentru alegatorii lui. Faptul ca si-a dezlipit mana de Biblie tradeaza, din nou, frica de a intra in contact cu un alt tip de justitiar- cel suprem.
La Basescu, lucrurile au fost mai simple: a rostit juramantul repede, uitandu-se in ochii lui Turcescu si ai romanilor(prin intermediarul numit camera).REpede, scurt, de parca vroia si el sa scape sau sa se lepede de juramant cat mai repede.Dar gestual vorbind, nu a avut scapari.

Geoana a fost redundant

In tabara PSD-ista, lucrurile au stat altfel. TEnsiunea ultimelor zile, alianta compromisa din start cu PNL si feedbackul groaznic de puternic venit de la Timisoara -au facut pe Geoana sa se clatine azi, si in discurs, si fizic. Stapanirea de sine a disparut, si micul Geoana a preluat ce era de preluat de la Iliescu si Antonescu:circul, stilul zeflemist si tonul condescendent, ce ar fi trebuit sa ii asigure lui o postura/pozitie sigura si olimpiana. Bullshit! REplicile lui Basescu l-au lovit atat de tare, incat s-a dus naibii tot din primele minute.
Discursul sau infloritor si inzorzonat de la prima runda, pe care l-am apreciat sincer in faza initiala(laudand chiar strategia discursiva impecabila) s-a dovedit a fi de aceasta data un mare fiasco. Atat pentru Geoana, cat si pentru PSD. S-a vazut ca Geoana si-a invatat lectia ad litteram de la maestrul Ili, fara insa a disemina informatiile, care inca gravitau, fara nicio legatura intre ele, in nebuloasa platformei program. Si Antonescu a avut contributia lui la realizarea imaginii Goana pentru a doua dezbatere. Antonescu i-a dat ofensiva si discursul persiflant, pe care Geoana nu il avea la prima runda.
Problema este ca Geoana a fost obositor si plictitisor, repetand aceleasi idei pe care le-a invatat ca un discipol cuminte:Johannis, PNL-PSD, Udrea, "cred cu tarie", pensionari si pensii mai mari, "da` spuneti ce ati facut in 5 ani", "cand sigur o sa fiu eu presedinte", reformam constitutia, reformam sistemele, avem planuri/avem proiecte, spijinim ONG-urile. Redundanta lor insa nu le transforma in meme, ci mai degrama in indici care blocheaza receptarea mesajului.(bu!)
Greseala staffului a fost ca nu i-a reprofilat putin discursul si nu l-a dezbarat de automatismele verbale cu care a innebunit o Romanie intreaga. Punct minus pentru Geoana la capitolul asta. Punct minus si pentru faptul ca eu, in calitate de alegator, nu am inteles nimic din platform lui program, incercand sa inot printre atatea automatisme si clisee. Punct minus pentru slaba documentare, care nu i-a adus decat un deficit de imagine si pertinenta. Generalizarea conduce din nou, la blocaje in comunicare, iar vorbaria excesiva(desi frumoasa), nu convinge un electorat mort de foame.
Inspre final, echilibrul s-a destabilizat si a scos la iveala un slab control asupra subiectelor dezbatute:privirea trada invingereea, tonalitatea vocii era ridicata(denotand o iritare clara), iar gesturile necontrolate ii sporeau si mai mult nesiguranta. There for, de aceasta data, GEoana s-a dus la fund cu acelasi discurs cu care a castigat prima data.
De remarcat este si anomalia orientarii in discurs a lui Geoana, care a dat drept exemplu al democratiei absolute SUA. Nu stiu ce legatura o avea democratia tipica occidentului cu doctrina social-democrata, dar trecem peste acest aspect.
In concluzie, Geoana nu este un bun locutor si nici nu cred ca va fi vreodata, chiar si asa indoctrinat de Iliescu. Insa are avantajul fizic in fata lui Basescu, impunand prin prezenta si postura. Nu ca ar conta enorm, dar conteaza.
In schimb, gestul de a-i face cadou lui Basescu o carte a fost o marlanie crasa si i-a distrus din temelii toata imaginea de diplomat cizelat.

Basescu pacifistu` si` a scos coltii!

Daca runda trecuta spuneam ca nu inteleg de unde si pana unde atata calm si discurs dezlanat pentru Basescu, la runda a doua a marii confruntari(si ultima), Basescu si`a schimbat radical pozitia si discursul, reorientandu-se catre paradigme democratice.
Basescu a dat de pamant cu eticheta de pacifist cu care il blagoslovise presa din runda trecuta si a demonstrat ca poate rupe cu dintii din adversar. Si asta folosindu-se de argumente si informatii pertinente. CE-i drept, il prinde mai bine rolul de luptator asumat voluntar sau impus(asta nu o mai stiu). Daca stam bine sa ne gandim, chiar asta e rolul care l-a consacrat, asezonat pe alocuri cu lacrimi sensibilioase aducatoare de audienta. Ca si persuasivitate, Basescu l-a luat pe Geoana. A venit cu lectiile facute de acasa, a venit cu experienta de 15 ani in politica si conjuncturile ce inca ii permit sa mai invoce prerogative speciale. Cel mai important e faptul ca a venit cu exemple clare si concrete pe situatii de fapt si contexte ample:sanatate, protectie sociala, samd. De aici, rezulta una bucata mobilizare foarte buna a staffului, pentru ca, nu`i asa, cand ancorezi un discurs in realitate pe fundamente reale, parca sa zic ca persuasiunea creste direct proportional.
Ca si paradigme, Basescu s-a axat foarte mult pe cele democratice: necesitatea referendumului, dreptul de vot, indivizii- ca elemente centrale, prefigurand, totodata si una bucata paradigma sacra, legata de siguranta sociala. Bine gandita miscarea, tinand cont de faptul ca data trecuta, notam(cum am spus si la inceput) discusul lui ca fiind unul molau si dezlanat, in permanenta defensiva.
Acuratetea informatiilor este un alt punct notabil al discursului, care s-a centrat pe astfel de elemente. Cumva, orientarea asta catre social a vrut sa ia din alegatorii PSD-isti si sa le schimbe orientarea.
Basescu a fost ofensiv, punandu`l aproape permanent pe Geoana in postura de victima. Avantajul structurarii bune a informatiilor si a conciziei lor s-a vazut dupa primele minute de dialog.
Totodata, Basescu a avut si o stapanire de sine incredibila. A intuit punctele slabe ale contracandidatului si le-a suprauzat, pentru a-i nimici discursul si aparentul echilibru. A reusit sa faca asta si s-a bucurat de laurii succesului in momentul in care fata lui Geoana incepea sa dea primele semne de lipsa de control. Ironia specifica i-a adus si un plus de imagine si verosimilitate, incadrandu`l din nou in arhetipuri colective:justitiar, haiduc, samd.
Clar, Basescu poate pleda in rolul de bun orator, ii lipseste pe alocuri diplomatia politica, dar esenta mesajul se duce mai departe

Marea confruntare: runda a doua

Pentru a doua oara luna asta, imi screm creierul sa fac analize pe discurs. Asta dupa ce am aflat si citit recent ca un/o anume Ariel mi-a luat bucati din posturile de data trecuta si le-a publicat, cu numele meu, pe forumul Vox Publica. (Multumesc pe aceasta cale pentru mediatizarea numelui). Revenind, o sa ma rezum la cateva fraze numai, pentru ca restul le gasiti pe facebook si twitter, unde am postat reactii in real time, so to speak.
Ce am avut in seara asta, pe ultima suta de metri de campanie? O confruntare acida, plina de replici taioase si de priviri ucigatoare aruncate intre pupitrele Basescu si Geoana. O confruntare dirijata eficient de un Turcescu nervos si acid, care a intrat tensionat in direct. Ca o mica paranteza, obiectivitatea lui Turcescu este un alt punct de care s-au legat toti cei care au comentat in timp real dezbaterea. Parerile sunt impartite, iar liniile trasate deja. In timp ce unii il acuza de partinire (pro GEoana), altii ii lauda obiectivitatea si taria de caracter de a potoli combatantii din ring. Personal, oscilez intre cele doua, remarcand totusi tendinta lui Turcescu de a se clasa cat mai aproape de tiparele obiectivitatii. Cu mentiunea ca, intr-adevar, Basescu a fost intrerupt de mai multe ori decat Geoana, dar aici intra in discutie si alti factori:concizia combatantului, coerenta, capacitatea de a surprinde esenta si intuitia excelenta a lui Geoana de a-l provoca verbal permanent pe Basescu.
Am avut insa acelasi public dezlanat si deloc disciplinat, care a suplinit, pe alocuri, rolul aplaudacilor din campaniile electorale.
Dar sa incepem analizele. In odine alfabetica.

Nu, nu ma marit!

Vartejul maritisului a luat pe sus toata suflarea de ma`nconjoara. Intrebarile imi zboara pe la urechi in ritmuri ametitoare, insinuarile la fel, laolalta cu zambetele de rigoare si invitatiile de nunta. De fiecare data, zaqmbesc gratios si zic aceeasi placa, de care eu insami m-am saturat:"Ati innebunit?Ce aveti?" Numai ca nimic nu ii potoleste, odata ce s-au pus pe intrebat. Cel mai amuzant e cand intrebarile vin de la cunostinte mai vechi, cu care nu ai mai vorbit de ceva vreme, dar care vor sa se asigure ca nu se baga cu bocancii intr-o relatie deja verighelata.
Trist este cand prietenii ajung sa te intrebe asta, facand pronosticuri si glume nesarate:"Eu zic ca intr-un an te mariti", "Am auzit ca te mariti cu unu` bun. Vezi ca stau femeile pregatite sa`ti ingifa cutitul in spate", "Si cand te mariti? Ca eu asa am auzit!", "Pot sa fiu domnisoara de onoare la nunta?" .
Nu stiu exact pe ce considerente pun intrebarile astea, dar nici unii, nici altii, nu pot da un argument pertinent prin care sa isi sustina cauza. Curioasa, am intrebat, sa stiu daca pe fruntea mea sta deja scris: "Femeia lu` X, viitoare sotie devotata". Raspunsurile nu au fost foarte clare ca argument, dar au fost foarte categorice, ca esenta:"Nu pot sa zic, dar stiu eu sigur!!!".
Problema vine abia acum:asaltata de atatea intrebari legate de maritis, am ajuns sa ma trezesc mai devreme dimineata si sa ma uit in oglinda, sa vaz daca am apucaturi de casnica sau de mama si sa-mi sterg fruntea de eventualele insemne personalizate de proprietate. Nu le-am descoperit pregnant, ci in limite normale.
Asa ca..va pun eu o intrebare:de unde si pana unde intrebarea?Sa stiu ce ma da de gol.
PS:Nu va luati dupa horoscopul care estimeaza ca pe 31 dec voi petrece revelionul cu sotul meu !!!

Da, bah, m`am tuns!

A dat strechea in oameni. Au inceput cu totii sa se tunda. Probabil ca simt nevoia de schimbare. M-am alaturat si eu curentului si mi-am taiat "pletele", in tipetele unora si ale altora, care nu incetau sa ma faca nebuna, amintindu-mi simultan ca o sa raman cheala. Cu oracaielile lor in urechi, m-am asezat cuminte pe scaunul doamnei care avea foarfeca in mana. Cum nebuna la nebuna trage, doamna cu foarfeca m-a intrebat daca nu vreau sa incerc altceva, de data asta. Asa ca i-am zis da, ce mama ma`sii! Sa fim nebune! REzultatul l-am facut dupa vreo jumatate de ora, cand imi admiram suvita dintr-o parte si parul tuns foarte scurt in partea opusa. Asimetrie, deh!
Dar nu, Ramon, nu m-am slutit! Sluta eram si inainte!:)))
Ps:pozele, mai incolo

Ghiceste melodia

Ia sa vedem, cine ghiceste pe coloana sonora a carui film apare single-ul asta, sub forma de remake, ce-i drept?

Care Revolutie, mah?

Mi-a trecut ieri pe la urechi cuvantul "revolutie". In alt context decat cel al revoltei populare/lovituri de stat din 1989. Mai exact, in contextul prezentei lui Geoana la Timisoara, unde timisorenii l-au huiduit pe stimabil de i-a sarit apa in cap si platformele program pe nas. Ale lui sau ale lui Iliescu,mai putin conteaza acum. Ce conteaza este ca huiduiala grupata si injuraturile cu puli si cristosi au devenit, in opinia tuturor trusturilor media, ditamai revolutiunea.
Toata tara a luat foc la cur, editiile speciale au curs cu nemiluita la TV, iar vitejii moderatori au incercat o seara intreaga sa desluseasca misterul "flash mobului" violent din Timisoara. Care violenta, fratilor?Care revolutie? Cea regizata de sponsorii de partid pentru un rahat de campanie electorala? Despre revolutia asta vorbim? Care revolutie, culmea! Taman in campanie electorala s-a gandit sa aiba loc, avand ca stindard nobil satulia poporului roman fata de sistemul abject in care s-au balacit 20 de ani de zile! Adicatelea, 20 de ani de zile, nu i-a deranjat nimic, acum s-au gandit ei mai bine si au realizat ca ei nu mai pot.
Pornind de la premisa revolutiei, discutiile in platou s-au incins i-ar comparatiile absurde s-au infiltrat printre crapaturile necaptusite cu bani ale televiziunilor. Toata lumea isi dadea cu presupusul, Ciuhandu era luat la rost si dadea(tot culmea!) exact raspunsurile pe care le asteptau moderatorii colorati politic. Catamai coincidenta!!
In tot acest scenariu de prost gust, citesc updateurile de pe ziuact.ro: 40 de studenti s-au adunat in fata Prefecturii Constanta, in sprijin fata de tinerii din toata tara. O singura intrebare am: Cine i-a trimis pe tinerii patrioti in fata Prefecturii, pentru a sustine nobila cauza "revolutionara"? CEva nu se pupa la scenariul asta: pe de o parte, avem tinerii care nu se duc la vot, pentru ca nu mai cred in sistemul politico-administrativ si parghiile democratice. Pe de alta parte, "voi" imi spuneti ca s-au mobilizat ei asa, de la sine putere, pentru a sustine cauze pline de verticalitate.Taman in campanie! Abject si stupid mod de a manipula, dragilor!

10 lucruri pe care le uram la un barbat

La cererea publicului, am zis ca postez si un scurt material despre "10 lucruri pe care o femeie le uraste la un barbat", pentru ca, tot potrivit publicului, materialul ar fi mai interesant pentru tagma masculina. Ma supun cererilor, asa ca mai jos gasiti si variantele de "turn offs" pentru femei. Mare atentie, ca am nevoie de ajutorul vostru la final,pentru confirmari sa infirmari!
1. Barbatul care vorbeste tare, indiferent daca se afla intr-un loc plin de lume sau in intimitate. Femeia nu vrea sa atraga atentia celor din jur prin tonalitatea masculului, ci mai degraba prin decolteul rochiei.
2. Barbatul nehotarat, care niciodata nu are nimic de zis, comentat, aprobat si cere mereu opinia celor din jur, implicit a femeii, pentru a putea lua o decizie.
3. Barbatul neingrijit, care nu face deosebirea intre 3 concepte de baza:ingrijit-metrosexual-efeminat. Plus ca de al doilea crede ca are treaba cu comunitatea gay. Ori el unu`, nu e.Comunitate, bineinteles.
4. Barbatul care nu`ti deschide usa la masina, nu`ti saruta mana, nu te ia protector de brat si mai rau, care nu stie cand, cum si in ce fel trebuie sa le faca pe toate astea.
5. Barbatul slobod la gura, care le spune prietenilor tot ceea ce i-a facut el femeii lui, omitand sa zica..cum ca..de fapt...i-a placut al naibii de tare sa fie subjugat de tocul ei cui.
6. Barbatul care nu a citit o carte interesanta in ultimul an si care considera ca Playboy, FHM su Hustler sunt suficiente pentru cultura lui generala. Totodata, barbatul care nu stie sa pretuiasca muzica de calitate.
7. Barbatul care nu stie cum sa se uite la o femeie si cum sa ii zambeasca atunci cand e nemachiata, pentru a-i face dimineata mai frumoasa
8. Barbatul care exagereaza cu privirile admirative la masa de alaturi, in timp ce tu ii vorbesti despre salvarea planetei sau discursul lui Geoana, de la ultima confruntare politica.
9. Barbatul care termina primul si te intreaba:"Da` cum, tu nu ai avut?"
10. Barbatul care te face "fa", "pisoias", "printesa" de fata cu zeci de persoane. Cunoscute.

Have you ever seen the rain?

De cateva zile, ma obsedeaza un refren. Asta de cand am auzit coverul celor de la Asha pentru "have you ever seen the rain". Probabil ca obsesia a fost declansata de faptul ca la 4 dimineata, eu cantam melodia asta, in Tribute, inganata de alte voci, care s-au lasat manipulate intr-o dulce feerie.
si uite si refrenul pe care am ajuns sa il fredonez oriunde(cica mema se numeste. Nu refrenul, ci orice sintagma care are capacitate de propagare atat de mare)

La multi ani, my sweet bro!

Andrei al meu a implinit ieri...dar mai bine nu zic. Sunt mandra de mine ca anul asta nu mi-a adus aminte cu delay de ziua lui si sunt si mai mandra de el ca este fericit acolo unde este ,adica in NY.Ce-i drept,as fi fost si mai mandra si fericita daca ar fi fost in tara,dar sa nu dramatizam,ca nu este cazul. Asa ca,dragul meu Andrei, iti spun inca o data: I love you! si nu uita ca sunt mandra de tine. La multi ani!
PS1: Ne intalnim noi odata si odata, prin co-moderari de emisiuni, i`m sure of that:)
PS2: Postul il scriu mai tarziu cu o zi, din motive obiective(ce au tinut de doamne in alb). O sa va detaliez mai pe seara

Ce il face pe un barbat sexy?

M-am gandit ceva inainte sa deschid subiectul asta. Nu pentru ca nu as putea sa il duc, ci pentru ca nu am stat niciodata sa analizez punctual, ceea ce il face pe cel de langa mine sexy. Sunt multe variabile, care difera de la un barbat la altul, de la o personalitate la alta. Ce-i drept, tind pana la urma sa analizez dupa un sablon permanent valabil si etern universal, care se adapteaza in functie de barbat. Dar chiar si asa, ideile de baza raman aceleasi.Un barbat sexy insa nu este un barbat pe care plesnesc muschii. Ar fi prea simplu daca ar fi asa.
There for, dupa un mic brainstorming, am reusit sa pun degetul pe 10 trasaturi care il fac irezistibil pe barbatul de langa mine:

1. Increderea de sine, pe care o emana in jurul lui. De aici vine si charmul irezistibil, care poate subjuga de placere orice femeie
2. Capacitatea de a sti ce sa vorbeasca, cum sa vorbeasca si cand sa taca, privind contemplativ si lung catre persoana din fata lui, pentru a-i sorbi molcom nebunia. Orgasmele intelectuale pe care ti le da, pregatind terenul pentru celelalte tipuri de orgasme.
3. Zambetul pe care il are dimineata si pe care stie sa il foloseasca pentru a pune zahar in ceasca ta amara de cafea
4. Privirea care te dezbraca in cele mai potrivite momente si care te face mereu sa vrei mai mult. Dar numai cu el.
5. Mirosul proaspat pe care il are atunci cand iese din dus si te lasa sa ii adulmeci virilitatea, bucurandu-te de fiecare parte acoperita sau neacoperita de prosop
6. Priceperea de a te face sa gemi de placere numai la gandul ca din nou iti va explora fiecare particica a corpului, doar pentru a simti degetele tale infingandu-se, din nou, in spatele lui, la final.
7. Stilul personal, care te innebuneste, de la culoarea puloverului, pana la eleganta cu care isi poarta hainele
8. Manierismul desavarsit, care te copleseste in public, facandu-te sa joci dupa regulile pe care ti le impune si obscenitatea consimtita in pat,de pe alta parte, care te transforma intr-o doamna de budoar.Dar a lui.
9. Simtul umorului, pe care trebuie sa il amestece cu ironia si cinismul, pentru a-ti smulge un zambet sincer.
10. Tachinarea, pe care o initiaza si in care se complace, laolalta cu aparenta slabiciune pe care o arata uneori, doar pentru a-ti da castig de cauza.
O sa va las, pe voi, doamnelor si domnilor, sa completati lista cu parerile voastre despre ceea ce il face sexy pe un barbat.Asta e varianta mea.

Foarte tare!

ce se intampla cand combini un artist pop cu o orchestra?Uita-te mai jos:

"Furat" de pe : www.dinculescu.ro

Mogulu` antenist, facut arsice de mogulu` politic

Daca tot a inceput campania electorala pentru turul II, era inevitabil sa apara si "bubuiturile" vajaitoare, doar-doar s-o intampla minunea manipularii in masa hitleriste.
Dupa filmuletul in care Basescu a aparut lovind un copil, apare o contra-replica la adresa mogulilor(cine sa fie oare semnatarul?), in care inclinatia politica(sau anti-politica, mai bine zis) a trustului Intact este parodiata la extrem. Asadar, sa inceapa festivitatile si festinul! Incepem cu epispodul: mogulu` antenist. Ramane de vazut cu ce vor continua ei!

Remember this?

Imi aduc aminte ca prin 2002-2003, a fost o isterie cu Fort Boyard. CE-i drept, isterie care m-a prins si pe mine. Nu as putea sa spun ca a iesit ceva mai bun pe piata, de atunci, in materie de showuri de gen.

Minus 4 ani

Frunzaream arhiva foto si am dat peste cateva poze mai vechi.M-a lasat inima sa vi le dau si voua, sa va aruncati un ochi pe ele. OR sa va placa.Stiu sigur.

New project:Xonia

Cand o sa`l prind pe Mihai Ogasanu pe fir, revin si cu ..ceva cuvinte despre proiect.

Ce stii despre Tarkovski?

Tarkovski este unul din marii regizori neintelesi ai unui socialism crunt, care taia din radacini libertatea de exprimare. Drept pentru care, lacuna de libertate a capatat la Tarkovski, ca si la alti regizori/artisti, valente de metafora abstracta.
Interzis, exilat, rechemat, permanent sicanat si cenzurat din cauza peliculelor sale, Tarkovski a fost pe deplin apreciat si recunoscut la adevarata sa valoare in Italia. Tara mama, Rusia..nu da nici acum doi bani pe el, considerandu-l un permanent razvratit.
Creatiile lui sunt insa sublime si rezoneaza profund cu experienta romaneasca rurala.

Esti propriul tau brand

Citeam zambind acum cateva zeci de minute despre brandul personal. Care paradoxal sau nu, exista. Eu zic ca se incadreaza in gradul ala de normalitate pe care prea putini dintre noi mai reusesc sa il vada.
Suma tuturor informatiilor, memelor si metodelor prin care tu alegi sa te comunici pe tine. Cam asta e, pe scurt, brandul personal. Alaturi de o promovare buna a iconurilor personale si paradigmelor care te definesc ca persoana. Plus valori si credinte, venite pe linie de educatie formala. Suna tehnic, dar rational. Iar rationalul e printre putinele abilitati care ne-au ramas pentru a ne defini pe o piata in continua schimbare.

In ceata linistitoare a lui noiembrie

E liniste. Ascult compilatii Budha Bar si stau pe jumatate in afara geamului. Fumez in tihna si trag lung din tigara. Afara e ceata. Foarte ceata. Atat de ceata, incat condensul se transforma in picuri de apa pe frunzele inca verzi ale copacilor din fata. Fumul usor sufocant al betelor parfumate imi ajunge in plamani. Mintea mea sare gardul, outside the box si ma duce spre Orient: palate in penumbra, foc, siluete onduitoare si palpaitoare pe un perete acoperit de fresce. Saluri, esarfe, eleganta si naturalete, in ritmuri sacadate de mandolina, nai si tobe. E relaxant.

Reality show cu doamne in alb

Intalnirea cu doamnele in alb este productiva. Umbland pe coclaurile din Constanta si Tulcea, la ceas de noapte, mie si lui BOgdan ne-a venit o idee fabuloasa de reality show. Dar toate la timpul lor. ASteptam sa concretizam ideea, inainte de a-i da drumul in eter.Asa ca, inc aputina rabdare!

See you in 3 months, Dorobatz!

Cand nu ai somn

E ora 1 dimineata. Peste exact 6 ore ar trebui sa ma trezesc.Problema e ca nu am somn.Mi-am aprins o tigara si am savurat`o, uitandu`ma in gol, la blocurile de vis a vis. Gandul ca traim ca niste sobolani imi alearga prin minte, din nou. Imi deschid messul. Cam multa lume pentru ora asta. Or avea toti aceeasi problema ca mine?Si ei se trezesc de dimineata.Poate ii macina gandurile. Ca pe mine. Ma uit pe facebook. Mari mi-a comentat o poza. Imi spune ca "ne e dor de tine". Mi se pune un nod in gat si zambesc. Si mie mi-e dor de o parte din "ei".Zambesc inca o data. Mihai e pe mess si ma ia la rost cu votarea. I-am zis ca nu si a pus bot.MA uit prin telefon si citesc mesajele: "pe astea cand dracu le`am primit?". Sunt de ieri. Noapte. M-a sunat si Dorobatz? E clar, am probleme. Nu am vazut. Oricum, e dator si trebuie sa ma scoata la un suc in.."oras". Cica nu vrea sa il fac de ras, ca suntem consateni si ma iubeste asa dementa cum sunt. FRumos!Si cu toate astea, eu tot treaza sunt, la ora 1.00 si nu inteleg de ce.Sa fie oare de vina faptul ca a pierdut Vadim?

Sunt aici. Ma numesc motivatie

Motivatia imi reapare. E acolo, zambindu`mi din unghere ascunse ale subconstientului, fortand urzeala tabacita de atatea deziluzii. Are vointa, iar vointa ei se imprima asupra constientului meu. O credeam demult pierduta, orbita de realitati deformate.Dar e acolo si se zbate pentru a castiga razboiul.Semnele reapar, iar ochii mei se deschid pentru a le interpreta corect, de data asta. Sentimentul ca schimbarea va rupe normalitatea e pregnant. Nu as putea sa pun degetul pe argumente, inca nepalpabile, dar atat de bine inradacinate. Zambesc. Imi place.

Marea confruntare.Analiza de discurs. Cazul Antonescu

CAtastrofala prestatie discursiva a lui Crin Antonescu. De ceva timp incoace, PNL face marea greseala de a se erija in postura de victima, agresivitatea fiind insa specifica, cel putin ca strategie, reprezentantilor PSD.Nu inteleg preluarea de actiuni si manifestari specifice in ideea de a capata ceva mai multa vizibilitate, pentru ca substratul pe care ar trebui sa se manifeste genul acesta de atitudini si comportamente politice nu este deloc cel specific PNL. Am observat asta si la alegerile locale, si la parlamentare, cand PNL a facut un transfer de roluri cu PSD. Pe undeva , e justificabila intentia, in directa relationare cu opozitia politica ocupata actualmente:vine pe un substrat de partid scos de la guvernare, cu un fost prim ministru matrasit si mult prea putina reprezentare politica la nivel national.
Trecand peste substratul de natura politica, revenim la discursul antonescian. Prost structurat, prost directionat, proasta strategie de atac pusa in aplicare cu naturalete nejustificata si mult tupeu.
Insasi pozitia lui Antonescu, ca si plasare in piata politica, ii conferea din start un dezavantaj, peste care el a incercat sa treaca, apeland la lipsa de diplomatie si ..nesimtire discursiva nemotivata.
Discursul lui Antonescu nu a fost orientat nici catre partid, nici catre sine, nici catre votanti, ci catre opozanti. A fost un discurs al atacului si al negarii, care nu au facut decat sa ii fure din voturi si sa ii scada din simpatizanti, prin orientarea permanenta catre altii, si nu catre el.
Coerenta i-a lipsit, la fel ca si ideologiile politice, haotic exprimate si pueril puse in aplicare, in momente considerate cheie. Paradigme inexistente sau mai bine zis haotice, sintagme praf.
Josnic modul in care a apelat la stratageme de atac personale, implicand familia contracandidatilor ca si argumente de sustinere a cauzei discursive. Si anume, aceea de discreditare politica. Astfel, iconul lingvistic Basescu a fost asociat discursiv cu iconi tangentiali contextual:Elena Basescu, Udrea, Mircea Basescu.
In concluzie, intentia de a asocia imaginea lui Antonescu cu cea a unui combatant eficient, la nivel ideatic si ideologic a fost un mare fiasco, si , mai departe, de a-l transforma tot pe Antonescu in simbol ideatic pentr PNL, prin transfer, la fel de praf.
Nota cumulata per discurs:5, cu doua mentiuni:
1.Tariceanu ar fi fost mult mai bun
2. Circul iti poate aduce audienta, dar nu si credibilitate sau persuasiune

Marea confruntare.Analiza de discurs. Cazul Basescu

Cazul Basescu este unul aparte. Daca omul politic Geoana este unul atent construit prin discursuri si brainstorminguri de Gheorghiu Dej(scoala), omul politic Basescu este unul deja construit, cu o notorietate si valori proprii si de partid pompate in el. Din start, pozitia lui a fost una privilegiata, ca si presedinte deja ales (in mandatul 2004-2009). Experienta guvernarii, experienta jocurilor politice si a strategiilor de subminare si-au spus cuvantul odata in plus,oferindu-i lui Basescu oportunitatea de a ataca verbal si punctual partenerii de dialog, slab documentati pe realitati faptice, si nu de partid.
Mai mult, pentru a accentua, Basescu vine cu o notorietate in spate si cu un bagaj de imagine, ca si boost up sau suport pentru discursul lui. Este usor sa asimilezi o informatie si sa te identifici cu ea atunci cand informatia ti-e transmisa de un brand politic(aceeasi concluzie se aplica si pe cazul Mazare, de care aminteam in urma cu numai cateva zile). Naturaletea lui Basescu i-a conferit un avataj net. Deja vorbim de arhetipuri:cel al omului din popor(cu care se identifica toata lumea) si cel al justitiarului, care vrea ordine in tara, dupa propriile lui reguli de definiire si delimitare.
Drept pentru care, discursul lui Basescu nu a putut trece neobservat, pe baza bagajului de imagine pe care il are. Am vazut un om al extremelor, adaptat contextual, pe situatii punctuale(fie ele si ipotetice). Insa discursul lui Basescu a fost oscilant:cand a fost foarte maleabil, cand a fost vag, cand a fost de victimizare, cand a fost de hiper-incdredere si corectitudine.
Salturile discursive au putut fi insa observate cu usurinta, la fel ca si tonul usor ridicat in momentul atacurilor verbale.
Repet, avantajul lui Basescu a fost din start pozitia pe care o are ca om politic, adica faptul ca reprezinta institutia prezidentiala.
Abuzurile de zel si naturalete au dat bine pe anumite segmente. In altele insa, i-au daunat ca si coerenta si comprehensibilitate pe mesaj.
Discursul a fost bine structurat,poate si datorita abiitatilor deja dobandite de-a lungul unui mandat. Discursul a mizat pe omenie si pe calitatea de a fi uman intr-o scena unde omenia nu are mai niciodata loc:cea politica.
Adresabilitatea mesajului a fost universala, cel putin ca si intentie.Reprezentabilitatea sociala a lipsit insa ca si directie de actiune discursiva, mesajul lui Basescu fiind generalist, pe alocuri.
Nota cumulata pe discurs:8.5

Marea confruntare.Analiza de discurs. Cazul Geoana

Marea confruntare dintre principalii candidati la presedentie s-a intamplat. Au fost 3 ore de discursuri politice mai mult sau mai putin pertinente, dovezi de diplomatie, promisiuni si atacuri frontale pe care Basescu, Geoana si Antonescu nu au ezitat sa le arunce unii inspre altii in mod hulpav. Cel mai important, au fost trei ore neintrerupte de Vadim si de alti prezidentiabili cu intentii de obtinere a notorietatii politice si a vizibilitatii publice.
A fost o confruntare fair play in mare parte, in care Geoana si-a demonstrat diplomatia, Basescu si-a reintarit si accentuat pozitia de presedinte, iar Antonescu si-a demonstrat stangacia politica(cand numai ce fusese laudat pentru fluenta discursului. Marele circ pe care il astepta toata lumea a lipsit aproape cu desavarsire, poate si datoritata maturitatii politice de care au dat dovada Basescu si Geoana. Singurul candidat pregnant acustic a fost Antonescu, care si-a axat discursul pe un ton vadit ridicat si acuze aduse combatantilor.
Interesant a fost insa altceva la toata confruntarea asta: modul in care combatantii(si staffurile de campanie din spate) si-au construit discursul politic. Curat pe alocuri, impecabil prin parti esentiale si desantat la alte capitole, discursul a fost usor atipic pentru dezbaterile specifice de pe teren romanesc. Cazul Obama le-a servit mai mult ca sigur ca studiu de caz staffurilor de campanie, care s-au folosit de toate instrumentele discursive si non verbale pentru a aduce persuasiunea la cote inalte. Unora , le-a reusit. Pentru altii, a fost o incercare soldata cu un fiasco total la nivel de comprehensibilitate si coerenta discursiva.
Voi evita comparatiile legate de calitatea politica a combatantilor din platoul de la Palatul Parlamentului si ma voi rezuma cu gratie(si sper eu, pertinenta)la calitatea discursurilor celor 3 competitori.

CAZUL GEOANA

Geoana a jucat perfect rolul diplomatului. Pe undeva, Scoala Gheorghiu Dej a mentorului sau i-a adus cele mai mari avantaje intr-o confruntare verbala. Strategii de discurs i-au structurat atat de bine informatiile, incat discursul ar fi putut sa convinga si un anti-PSD-ist convins. Frazele coerente, argumentatia pertinenta, iar cuvintele cheie folosite in momentele vitale ale discursului. Totusi, un discurs mult prea elitist pentru masa socialista pe care o reprezinta. Insa asta nu scade cu nimic prestatia verbala. Cel mai important, Geoana si-a pastrat diplomatia si in momentul in care a afost atacat verbal de competitorii sai, mentinandu-si discursul in aceeasi zona de acuratete lingvistica si discursiva. Cel mai important, discursul sau a fost directionat catre competitori, intr-un gest politic de aparent altruism, astfel incat simpatia receptorului de mesaj sa fie directionata asupra lui instantaneu. Pe alocuri, discursul aduce cu cel al lui Obama,la investirea in functie. De apreciat este si faptul ca a preferat sa nu dea curs prea mult provocarilor verbale si a stat in banca lui rosie, cu zambetul pe buze si cifrele la indemana. In mare parte, discursul lui a fost orientat catre masele sociale, considerate a fi element cheie al partidului pe care il reprezinta. Folosirea cuvintelor tari, care conota certitudine, i-au adus un plus de siguranta si prestanta. In schimb, generalizarile au creat un blocaj de comunicare, care i-a atras si proteste verbale din partea competitorilor.
Speculatiile realitatii sociale, inregistrate la nivel de mental colectiv au fost exploatate si transpuse in discurs in mod :problema reformelor in invatamant, problema idolilor falsi, problema moralitatii decazute, probleme punctuale din sanatate, traduse pe alocuri , pentru masele tinta de votanti. Reprezentantivitatea sociala ce transpare din discurs este exhaustiva, fiind atinse ideatic domenii specifice de activitate:profesori, doctori, pensionari, ingineri, agricultori.
Gestica si mimica au fost in concordanta cu discursul, facilitand transmiterea mesajului si nuantand, odata in plus, siguranta pe care trebuie sa o aiba un presedinte ales.Un lucru insa i-a tradat aparenta incredere, iar tensiunea fizica s-a dus inspre asa zisele obiecte de transfer. In cazul lui, mainile au devenit acest obiect, emotiile devenind evidente prin insasi pozitia acestora:inclestate, cu degetele/palmele apasand una asupra celeilalte. Miscari ample si gesturi amenintatoare au fost folosite pentru a-i reconfirma pozitia, dar si pentru a castiga teren in fata naturaletii basesciene.
Foarte bine amplsat gestul de final de a acorda flori sotiilor celor doi contracandidati, din nou, in incercarea de a capta auditoriul si de a castiga simpatia alegatorului, printr-un transfer unilateral de simbol politic:trandafirii rosii.
Ca si nota finala, discursul lui Geoana si a strategilor lui cumuleaza nota 9.00.

Apelative dupa care ma topesc

Ma topesc dupa urmatoarele apelative: cap de rinocer, gras mic, falcutze, degetica, ticaloasa, dear deer, crangasha, cascheta, baietel. Astea sunt primele care imi vin in minte. Ma mai gandesc si la altele.
Ps: drepturile de autor apartin geniilor creatoare care le-au zamislit. Asta le face atat de speciale.

Sa-mi traiesti, Dragos!

Azi mi-am adus aminte ca a fost ziua lui Dragos. Sper ca si Dragos si-a adus aminte , la momentul potrivit, ca a fost ziua lui. SPre deosebire de el insa,delayul meu a fost cam de..doua saptamani, pana cand am facut fatza. Prin fatza trebuie sa se inteleaga figura socata si socanta, care e servita cu un apocaliptic: "iiiiihhhhhhh!!am uitat!", taman in timp ce explicai care e treaba cu strategia de PR pe una dintre campanii. Asta am facut si cand am realizat ca ziua lu` Dragos a fost cam acum 2 saptamani.Si eu nu l-am sunat, evident. Nu , nu i-am trimis nici SMS. Si nici nu i-am lasat scabrosul mesaj offline, pe mess.
Drept pentru care, spasita si cu capul plecat, ii zic acum lui Dragos: Sa`mi traiesti! Sunt sigura ca you can fill in the blanks, pentru ca tu stii cel mai bine ce iti doresti. Eu sunt cea cu acatistele la biserica, sa se indeplineasca! Pup si la multi ani cu...intarziere mare!Ma stii, doar.

Priviri peste pahare de vin

Mi-am reconsiderat ieri impresiile si am inceput sa il vad cu alti ochi. Poate si datorita paharului de White Russian pe care il sorbisem timp de o ora. Poate si datorita individului de la masa alaturata care starnise ceva emotii prin privirile lui insistente. Sau poate ca..fara legatura cu tot ceea ce se intamplase inainte.
I-am vazut zambetul si tinuta plina de incredere, pe care nu le cunoscusem pana acum. Intr-un fel, imi aducea aminte de cel care ma pacalise acum cateva luni sa mai raman la un eveniment, pentru ca avea surprize pentru mine. Insa asemanarea era prea mica. Pentru ca cel din fata mea era diferit. Era cum trebuia sa fie :plin de incredere si fermecator, savurand paharul de vin rosu si uitandu-se accidental la masa unde eram eu. I-am savurat zambetul si m-am lasat privita.

Pe fuga, haotic..despre haosul gruparilor

In dragoste si in razboi, totul este permis. Sau aproape totul. Insa invariabil totul asta duce spre moartea uneia dintre tabere. Nu neaparat fizica, ci abstracta, asociata cu moartea unei idei, undei pasiuni, unei convingeri. Invingatori si invinsi vor fi intotdeauna in lupta asta metaforica. Scrupulele lipsesc, pentru ca altfel nu ar mai exista provocarea razboiului. Regulile cad, interesele se grupeaza si se regrupeaza haotic, ca intr-un joc aberant. Cine ramane pe pozitii, e dobitoc. Cine isi divedeste maiestria in a fi maleabil, are sanse de reusita. Sau sanse de a deveni leader. Manipularea isi are si ea rostul ei. Cu cat convingi mai multi de maiestriile scabroase detinute, cu atat iti consolidezi pozitia.
Taberele se prind intr-o hora, din nou aberanta si dantuiesc pana la epuizare. Tot a spiritului.Ipocrizia se naste din dantuiala asta inhorita. Pentru ca si ea este una din marile provocari ale confruntarii.
Arta razboiului nu exista. A murit in momentul in care scrupulele s-au pierdut in cenusa phoenixiana. Si acolo au ramas.Pierdute, fara sanse sa renasca.

Pozele porno ale lui Tiberiu

Tiberiu obisnuieste sa isi faca multe poze porno. Nu e defect profesional, e exhibitionism. Numai ca la el, exhibitionismul se manifesta ciudat si capata valente de transformare. Azi, Tiberiu m-a amenintat cu poza lui porno personala. Mi-a zis ca daca nu o vreau eu, o pune el. Pe site, adica. Pe reporter virtual. Doar nu era sa il refuz. I-am cerut-o. Poza, zic. De curiozitate. Uite ce am gasit. Cica numa` Crin e de vina!

Franturi de tenii

Ea: Ai inviat, mah?
El: pe cine faci tu mort, mah?
Ea: Pe eul tau empiric, scroafa
El: Eventual, limfatic
Ea: Larva ordinara
El: Tenie ce esti, schimba intestinu`
Ea: Du-te dracu`!

NR: A se intelege ca cei in cauza sunt doi foarte buni prieteni, aflati in criza inspirationala. Se intampla oricarui geniu comunicator.In noptile de vineri seara, mai ales.

No names attached

Era o vreme cand scriam materiale usurele. Il aveam pe Bibi si pe pompierii lui, cu partidele de "folbal" din fata blocului. Il aveam pe Vomel, care ridica semne de intrebare si intruchipa tot ce e mai rau si mai urat in rasa umana. Mai era si Ciuppy(cu varianta Evil Ciuppy ciuppy)Le aveam pe Biba si Stiucvitz, care ma inspirau, ca personaje inventate. Apoi a venit Puh, intr-un exces de zel de-al lui Pavel. Cu tot cu "pisi" dupa el si organele ulterioare, pentru ca..deh!. cuvintele pisicesti imi jigneau integritatea feminina. Dupa care au venit organele. Direct. Neanuntate. Mi-au penetrat limba si creierul. Vreme de cateva posturi, P.U.L.A. a devenit element central, in jurul carora fantasmau generalist actiuni ale tagmei feminine. Dupa care, au venit abstractizarile de tipul EL: a fost sufletul pereche(pe care inca il mai aud cum urla isteric in urechile mele), a fost barbatul-prieten(ce ulterior a devenit amant), a fost barbatul-dement(care continua sa ma faca sa zambesc).
Acum, am doar complexitati:complexitati de politica, complexitati sentimentale, complexitati existentiale. Complexitati fara complexe. Doar stari de fapt aduse in ultimul hal de abstractizare.Acum am sinele introspect, barbatul galant, puslamaua, extremistul, pupezele, cinicul,depresiva, fericita, puternica, samd.Unde dracu` mi`au disparut numele?

Razboiul rosh-portocaliilor la Constanta

Portocalele s-au suparat pe rosii si le-au dat in judecata. Nu in gradina edenica, ci in mahalaua constanteana. Deloc abstracta, chiar. Totul a pornit de la faptul ca pesedeii se pricep mai bine intr-ale anticampaniei decat pedeleii. Chiar si asa murdara cum e, campania e foarte bine pusa la punct. Lucru care nu poate decat sa racaie partizanii unui actual viitor posibil presedinte.Cum, necum, ei au dat in judecata pesedii, catraniti ca ..vezi, doamne, campanie murdara!!!
Sa fim seriosi! Nu stiu cat de murdara este campania, dar cu siguranta este agresiva!Insa dupa atatea runde politice, cred ca PDL ar fi trebuit sa intuiasca miscarile adversarilor rosii. De contrat, nu aveau cum sa le contreze, dar lista de variabile trebuia sa ia in calcul si o asemenea campanie. De fapt, cred ca cei de la PDL au fost prinsi pe picior gresit si au realizat ca slabiciunea lor a fost biciuita si calcata in picioare prin cele N panouri in care Radu Mazare se erijeaza in Dumnezeul politic si social al urbei, dumnezeu care, mai presus de toate, da in olimpianul Basescu prin mesajul agresiv pe care il aduce in fata: "Boc=Guvern=Basescu. Voi mai vreti?Eu, nu!".
Personal, dincolo de racaielile politice, vad campania PSD ca fiind foarte bine orientata catre public(sociologic vorbind, ca analiza de impact), ca si manipulare. Strategii au speculat foarte bine niste idei generaliste ale mentalului colectiv, idei care au fost puse in mesaje acide si cinice. Toate indreptate impotriva unei guvernari general intelese ca fiind de "criza". Prin asta, PSD s-a apropiat din nou de publicul lor tinta, folosindu-se de sparturi in patura adversarilor. Asta e strategia de joc ce da roade de fiecare data. Pentru ca la capitolul organizare, PSD sta foarte bine, comparativ cu adversarii.
Revenind la anticampania prin panouri(care intuiesc ca se desfasoara la nivel national), rolul lui Mazare este foarte bine orientat..si el. O ducem putin in zona ed advertising, unde famous person testimonials au rolul de a conduce consumatorul catre un mesaj atent ticluit. Personajul are credibilitate, o doza de victimizare, si cel mai important, are autoritatea necesara pentru a lansa opinii acide, pentru ca asa a fost construit si mediatizat. Brandul Mazare dicteaza, poporul il urmeaza! Sau daca nu tot poporul, atunci cu siguranta o parte din el.
Cromatic, grafica se foloseste de culoarea portocalie doar pentru a realiza antiteza cu cea rosie. Apartenenta mesajelor este asumata, sigla PDL nu este folosita. Asa ca PSD este acoperit, odata in plus. Bine gandit, as spune.Da..murdar si agresiv, dar ca impact este imens! Iar feedbackul este aproape instantaneu!
Si cand te gandesti ca totul a pornit de la sloganul electoral al lui Base: "In Constanta, votam cu Basescu, pentru ca e de-al nostru!" Nah, cum sa nu te supere, ca primar psd-ist, un slogan ca asta?

Cand dildo`ul e element de declansare a iluminarii

Despre Felicien Rops am auzit fugitiv, in discutiile legate de stiinte alternative si ocultism. Caricaturist la origine, Rops si-a dezvoltat abilitatile si mintea bolnava, creand ilustratie pentru Fleurs du Mal, ale lui Beaudelaire. Considerata profund pornografica, versiunea a fost interzisa in Franta acelor ani, mult prea avangardista pentru materialismul exagerbat al francezilor.
Dincolo de pornografie, Rops a fost un pionier al vremurilor sale, iar creatia atipica a atras atentia si continua sa atraga atentia. Pentru neofiti, Rops trateaza, ca si tematica, exaltarea sexuala si epuizarea sexuala, ca si metode de atingere a unei constiinte alterate si regasire a interiorului, a sufletului. Radeti cat vreti, asa am ras si eu cand am vazut ca dildo-ul se practica inca de prin 1800. ASta nu inseamna ca oricine isi baga un dildo va avea revelatii si va sta deasupra tuturor. E absurd!
Ca idee insa, opera lui Rops declanseaza the triggers din mintea animalica si primordiala a oricarui individ, reducandu-l la esenta sa nu de animal social rousseauist/aristotelist, ci se animal neingradit de constrangeri sociale. De altfel, in picturile lui, tematica animala este pregnanta, laolalta cu simbolistici abstracte si oculte, pe care ochiul neformat nu le distinge.
In concluzie, merita putin cercetat. Atat el, cat si El Greco, un alt mistic si practicant ocultist, doritor de atingere a iluminarii.

Nu le mai puneti pe repeat!

Angoasele si comenzile politice curg garla pana pe 22 nov. Si dupa. Dar acum au teren sa se manifeste si sa fermenteze, poluand cu nitrati mintea obosita a romanului. Atat pe terenul lor de joaca..dar si la moguli, ca deh!..atunci cand platesti cu 500 euro minutul electoral, parca e pacat sa nu fi lasat sa vorbesti ce vrei:referendum, referendum, criza, porcina, lipsa fonduri, referendum, prezidentiale,vadim, basescu, basescu, antonescu, porcina, greva, guvern de criza,macovei, stanescu, negoita, negoita, basescu.Eu zic sa dai pe Cartoon Network.Si acolo toti se distreaza, dar nu pe banii tai.

Trendul mastilor anti-porcine

Sub egida "tot ce e importat e bun", ai nostri au descoperit recent ca mai au o pasiune:in afara de circ, scandal si telenovele. Aceea ce a creea trenduri porcine(sau porcoase, depinde de caz), asa cum au vazut ei la fartatii americani:lipesc mastile pe gura si ies la plimbare cu ele, ca si cum ar fi bunul lor cel mai de pret. Panica e mare, mortalitatea nu chiar la fel, dar recupereaza teren. Pandemia se dezvolta(sau asa ne mint ai` de sus), in timp ce noi stam ca puii cu ciocurile lipite de masti, de parca nu am respira acelasi aer ca ceilalti. Nu nimic rau in a-ti proteja viata, dar simplul fapt ca se creeaza trenduri si profituri pe lucruri spinoase, ma face sa ma gandesc cam cat de (i)real e zaharelul pe care noi il ingurgitam sub forma de virus porcesc.
Pamplezirul apartenentei la comunitatea celor cu masti este alta mancare de peste. Sau porc. Cum preferati. DAca intrebi 90% dintre cei care poarta masti prin Bucuresti de ce poarta masca anti-porcina, cu siguranta iti vor da un raspuns evaziv. Dar se poate sa ai surpriza sa iti spuna : "pentru ca e cool!Pentru ca e rupere!" Iar in ultimul caz, producatorul si-a atns scopul de manipulare. Cati manipulati din astia or fi in Romania?

E normal.

Neg evidentul. Pana la urma, e normal. AM nevoie de confirmari. Pana la urma, e normal. Sondez si introspectez pana obosesc. Pana la urma, e normal. FAc alegeri de kkt. Pana la urma, e normal. Ma complac in realitati construite de altii. E normal? Uit ca traiesc. E normal? Uit de mine. Mai este normal?Invat sa cad. REfuz sa ma ridic. E usor sa te complaci. Normalitatea oboseste si creeaza angoase. Creeaza-ti mecanismul defensiv, pentru ca normalitatea fute cel mai tare.

De cacat

Asocierea cu un grup de interese e de cacat. Si mai de cacat e and servesti grupul de interese mocca, pentru ca tu crezi intr`o cauza. Asta in timp ce altii sunt platiti pe bani grei sa creada in aceeasi cauza. Unii o numesc prostie. Eu, in eufemismul meu, o numesc a lupta pentru o cauza care nu e a ta, dar in care..paradoxal..crezi. Tot de cacat e, oricum ai lua`o. Iar lovitura te fute fix in moalele capului, astfel incat atunci incerci sa iti coordonezi miscarile inspre mobilizare, realizezi ca tot organismul ti-e futut. Si nici macar nu ti-a placut. Interesele separa. Criza uneste interesele si forteaza maini si capete sa se complaca. Dezbinarea apare cand contextul managerial al intereselor se modifica. Mai nasol e ca se aplica lugubra clauza de confidentialitate pe prietenie. Eticheta devine permanenta cand grupurile diferite de interese, dar unite in prietenie, se intalnesc la masa discutiilor. Atunci, insider-ul este futut, iar outsider-ul, stantat ca o vita. De manageriat si colectiv. Epoca uniformizarii si corporatizarii ne mananca si bruma de umanitate care ne mai colcaie prin sufletul mancat de molii. Si pana la urma, ce plm e si cu sufletul asta? La ce ai atata nevoie de el, daca te mecanizezi ca un robot nenorocit? Sa gandesti nu ai voie, sa simti nu iti este permis, sa plangi este interzis. Asa devenim o natie de frustrati, care nu ajung sa isi cunoasca niciodata adevarata valoare. Pentru ca si asta e tabu. Iar acum vin eu si intreb : de ce mama dracului mai traim? Sa complotam si sa mancam de cur? La asta ne-am redus complexitatea cognitiva? Altceva mai stim sa facem?

Insights

Racaind prin tenebrele sufletului meu, incep sa gasesc explicatii pentru stari de fapt in care ma complac sau mai bine zis, ma zbat. Puse pe hartie, nu par atat de dramatice. Si nici fara solutii. Dar e putin bizar sa iti analizezi si despici in patru starile de fapt, incercand sa depersonalizezi relatia cu tine. Ce`i drept, descoperi ca dorinta de comunicare isi are originile intr`un deficit, nehotararea ti se trage si ea din origini, iar nelinistea este un cumul de factori pe care l-ai lasat necontrolat cam mult timp. Iar acum iti face belele. Asta pentru le-ai lasat sa isi faca de cap. CAt despre furie, e in subsidiar si te macina la fel de mult, alimentandu`ti angoasele. Solutia e clarificarea. A dracului de grea, dar nu imposibila.Introspectia e inceputa.

Surorile `N cur!

Cand zici `N Cur , nu te poti gandi la lucruri serioase. Poate doar la lucruri murdare, dar nicidecum serioase. Treaba cu surorile ` N cur este relativ noua. Asa ca nu pot sa incep povestioara mea cu "a fost odata". Nu merge. E de actualitate. Drept pentru care, o sa incep cu: "Se face ca":
Erau 5 dudui, una mai nesanatoasa ca alta. Toate pledau ca fiind normale. Pana ieri, cand ...gandul fratiei le-a fulgerat creierul obosit de fumul de tigara. Poate de aici si inspiratia care le-a pacanit neuronii. Sau poate ca nu. Important este ca duduile s-au asezat la claca,pardon!..brainstorming, pentru ca nu stiau inca ce nume sa poarte fratia lor. S-au uitat la masa, s-au uitat la tigara, tzatze, buze..pana cand au ajuns la ceva interesant, de la a carui denumire ar fi putut sa creeze o fratie:cur! Toate il aveau, toate il foloseau si se mandreau cu el!
`N cur! au decis sa numeasca fratia ce avea sa le acopere sezuturile batatorite de canapele si scaune. Razand, duduile si-au dat si prenume: Palma-n cur, Pana-n Cur, Arsa`n Cur, Pai in Cur si Neagra`n Cur, pentru a`si pune amprenta pe ce e al lor. Tot razand,au zis ca nimeni nu va afla de fratia lor dosista. Asta pana cand Ramona a scris despre ea. Cu toate ca e membru activ al fratiei. Care? VA las sa ghiciti!

I love the 90`s!...and my friends

Foarte tare senzatia sa vezi prieteni vechi cu prieteni noi la aceeasi masa. Si toata treaba sa se intample in Shade, la un party Radio 21, I Love the 90`s. Misto treaba, as spune eu, intr`un limbaj cat se poate de colocvial. Cu un Stanciu la fel de agitat, cu o Sarmi la fel de calma(aparent), cu un Pavel care astepta sa fie injurat si cu o Alexandra care picase la eveniment fara sa stie prea multe despre el(nu despre Pavel, despre eveniment..evident!).
"Si ati iesit la agatat, a?", intreaba Stanciu, in timp ce eu ma chinuiam sa aud vibe`urile 90`s de pe fundal. Ce`i drept, usor timorata, ca maieul o luase la vale, iar vesta funky`sta nu acoperea foarte multe. Decat rusinea unui maieu prea larg, poate..dar numai partial.
Am vorbit, am ras, am urlat, am observat ce misca pe langa noi si ne-am socializat pana la epuizare. Muzica tare, oameni misto, nebunie curata pe cm2! Adica, exact genul de loc unde imi place sa fiu. La cat mai multe, stimabili 21`isti!

Resuscitarea spiritului

Spiritul imi murise. Sufocat de atat prostie.Sufocat de indolenta si ignoranta.Sufocat de afonia monotoniei. Am reusit sa il resuscitez insa, chiar pe masa de operatie. Am folosit ceea ce orice chirurg inchipuit trebuie sa foloseasca pe cord deschis:dulceata unei note, mireasma unei octave si alinarea unui acord perfect. Le gasesti pe toate in jazz sau in muzica...ce se canta cu....sufletul. E remediul subit si deloc subtil pentru moartea clinica a artei in interirul unui pagan cu iz umanoid. Frank Sinatra, Lara Fabian, Edith Piaf, Garou, Serge Lama, Bennie Goodman, Miller. Ei sunt medicamentele unui suflet oropsit si prins in chingile acute ale postmodernismului uzual.Acum, m-am vindecat.

Cafeaua amintirilor placute

Mirosul de cafea ma ravaseste. E ceva atat de cunoscut in el, incat nu imi pot dezlipi narile de ibricul care imprastie aroma orientala in toata bucataria. E 9 dimineata si sunt singura intr-o bucatarie care nu imi apartine. Nu sunt confuza insa, ochii imi sunt doar apasati de nesomn, asa ca gasesc cu greu cele doua cesti care trebuie sa primeasca in ele lichidul ciocolatiu aromat.Lipseste doar zaharul, pe care nu il pun inca, pentru ca nu stiu cum ii place. Pot insa sa jur ca l-am auzit spunand ceva de asta inainte sa urce.Apuc cana imensa si albastra cu ambele maini. Fierbinteala cafelei trece prin ceramica cestii si imi impunge epiderma. Nu ii dau drumul insa, pentru ca aroma e coplesitoare. Imi astupa simturile si ma rupe de realitatea cetoasa a unei dimineti de noiembrie. Gandurile imi fug prin minte, sinapsele se pun in miscare, cuvintele dau navala asupra limbii amortite. Nu ma pot mobiliza inca. Sunt prea multe ganduri aiuristice care se bat pentru suprematie. Poate aroma cafelei le va pune in ordine. Sorb cu nesat o prima gura. "Ce buna ar fi o tigara!", imi soptesc mie insami, insperanta ca asa voi declansa telechinezii.Gandurile inca roiesc si se alearga unul pe altul, intr-un genocid cumplit. Supravietuiesc doar gandurile aberante, cele rationale au incetat sa functioneze: bani, job, planificare, strategii, ganduri de mutat, vizite de curtoazie pe dupa-amiaza, sunat prieteni, networking. Simt cum angoasa imi strange gatul oparit de cafea. Fixez vizual ceasca, pentru a-mi focaliza gandurile si elucubratiile matinale. Nu reusesc sa ma concentrez si renunt dupa numai un minut. Mut ceasca pe masa si in spatele ei il observ pe el, cu un zambet sincer, fixandu-mi privirea. Soarbe din ceasca de cafea fierbinte si imi zambeste din nou, de la distanta unui scaun. Imi spune ca ii place cum arat dimineata. Brusc, realizez cat de stupida imi e constructia umana, pe care am lasat-o sa se umple de angoasele diminetii inutil. Am uitat ca noaptea mea a fost frumoasa. Asa sunt eu, lucrurile frumoase le uit cel mai repede.

Funnycatwalk!

Nebunia lui 25

Doua luni pana la 25. As in ani. Nu stiu daca e de bine sau de rau. Eu am intrat in panica. Prietenii rad de mine si spun ca daca la 25 intru in panica, inseamna ca pe la 30 cu siguranta voi incepe sa imi scurtez venele. Dar in fond, eu sunt panicata din nastere, asa ca problema nu este chiar atat de mare. Panica vine probabil din faptul ca am avut pe desfasuratorul 2009 zeci de puncte, din care am bifat probabil pe undeva pe la jumatate. Iar satisfactia de a fi bifat jumatate nu se poate compara cu satisfactia intregului. Deh, perfectionista!O sa imi treaca pana la 30. Sau o sa se accentueze nebunia perfectionismului. Ramen de vazut. Pana una alta, ma asteapta un 25, cifra rotunda si magnifica. Putin mai speciala ca 24, ca doar vorba aia, e cu una bucata an in plus!Important e sa imi am nebunii aproape. Cu restul, ma descurc eu.

Cantecul de marti:Angel on my shoulders

Ajunge cu atata saizeceala!

Industria muzicala nationala si nationala a picat in panta stereotipiilor groaznice. Avem extremele patternizate deja: curentul 60`s si varianta futurista. Cele doua au creat isterii in masa in construirea imaginii pentru starlete, nu porno de data aceasta. Nimeni nu mai iese din stereotipiile 60`s si future wave-sound-look, de parca originalitatea ar fi fost brusc inghitita de un morman de extremism si clasicism vestimentar. Am vazut la rochii ample, usor deasupra gleznei, cu corset si floare in par, outfituri Grease si rochite Bond-girl, de mi-au anesteziat vazul. Ultima descoperire e Paloma Faith, care le imbina cum poate. Nu atat ea, cat echipa din spatele ei: rochitele sunt de acolo(adica de prin 60), machiajul de pe acolo, coafura tot de acolo, iar floarea din par asisderea. Lookul e atat de bine construit..pardon..copiat, incat ma simt ca intr-un musical, in care il astept pe TRavolta sa apara topaind cu pantofiori negri si sosetele albe. Bineinteles, si pantaloni. Obsesia pentru saisecisti a atins deja paroxismul, iar eu declar ca deja nu mai pot.
De partea cealalta, se afla gagaistele si rihannistele, care nu stiu ce fiare sa mai puna pe ele pentru a face un matchy-match cu dantela aruncata pe fata. Oricat de originale le-ati crede, stilul lor este tot un mix and match (eufemism pentru copie) al imaginii unor saisecisti. Asa ca...declar cu mana pe..retina, ca atata saizeceala face rau la retina. Sa ne clatim ochii cu ceva douazecist. O Ginger si un Fred, poate?

Infierati cu mocangeala

Mocangeala de campanie e cumplita, de fiecare data. Nu pentru cei care nu realizeaza ca se injosesc, ci pentru cel care intelege ca ei se injosesc pentru ca asa le place sa se injoseasca:asteptand la cozi, imbulzindu-se la pachete, cautand premii si lucruri moca in orice eveniment, orice actiune.
Mai nou, am auzit una tare, care ar vrea sa justifice mocangeala: "Domnisoara, dati`mi si mie 2 sticle de suc, ca sunt si eu batran!Una pentru mine, una pentru sotie. Ce, ea nu merita? Hai, ca mai aveti!" Am auzit asta de la doi batranei deloc ologiti, bine ingrijiti si pieptanati, care au ajuns sa foloseasca varsta drept paravan pentru a obtine mocangeli. Pe sticle de suc. Probabil..si pachete cu pui de la Avicola. Mi s-a intors stomacul pe dos in momentul in care am vazut si cum isi inghesuie mainile hulpave si rotunjoare pentru a pune mana pe niste nenorocite de sticle de 2 l, care ca si valoare nu duc mai mult de 5 lei. Doar pentru ca sunt batrani si ...merita. Probabil ca au inteles pe undeva gresit mesajul din reclama de la L`Oreal. "Pentru ca merit" asta a ajuns sa fie folosit in cele mai bizare combinatii cu putinta. A ajuns pana si scuza eterna si permanenta pentru actiunea de a recurge la mocangeala.SI nu, nu accept contra-replici de genul: in halul asta ne-a adus sistemul.Nu le accept, pentru ca nu cred in ele. Sa recunoastem: suntem o natie de mocangii si pomanagii, care nu stiu cum sa se invarta de o sapca gratis, de o sacosa gratis, de un biscuite gratis. Ne injosim atat de mult incat nu ne mai cersim salariile, ci ne vindem pe nimicuri. Chiar si promisiuni de campanie. Mana intinsa ne defineste si slefuieste brandul, pe care oricum nu l-am inregistrat la OSIM. Iar mocangeala e forma cea mai usoara de manipulare, in care majoritatea se complac. Suntem infierati cu mocangeala. Suntem mocangii.

Cand vorbesti de competite prost inteleasa

Mergand pe ideea "nu poti sa ii multumesti niciodata pe toti", primele acuze legate de ZIMN au inceput sa apara. Pentru cei care nu stiu ce e ZIMN, in traducere libera, ceea ce mi`a ocupat 2 luni de zile de munca mai mult sau mai putin asidua. Este inevitabil in cazul competitiilor sa se intample asta, pentru ca ideea de competitie nu este pe deplin inteleasa de toata lumea. Hell, nici macar eu nu sunt atat de sigura ca o interpretez la nivelul la care ar trebui s-o interpretez. Asa ca nu acuz pe cei care acuza, dar , pe pe alta parte, nu reusesc sa inteleg absurditatea prin care isi exprima frustrarile personale. Si zic asta pentru ca ma iau pe mine drept exemplu de fiecare data si imi da cu virgula, pentru ca mereu ajung la concluzia: dar ai mei nu au fost niciodata asa. Dar ai mei nu mi-au zis asta. E chestie de educatie , pana la urma si de credinte personale. Insa in momentul in care vezi ca cel care acuza isi duce atat de departe acuzele pe care le are, sistematizand scheme ingrate de joc, ajungi sa nu ii intelegi nemultumirea si sa te intrebi : daca la 14 ani porneste pe jocuri machiavelice, cum va ajunge la 30? Brusc, ii vezi evolutia si il conturezi ca fiind omul care intotdeauna razbate in viata pentru ca isi apara punctul de vedere cu atata inversunare, incat ai zice ca nici nu are nevoie de parteneri de dialog, pentru ca el este convins ca dreptatea e de partea lui. Intodeauna.
In fond, cred ca asta e doar partea ingrata a lucrului cu oamenii, pe care inca nu am asimilat`o pe deplin si care nu m-a adus in starea de neutratitate dorita. Incercam, incercam, pana cand eradicam orice simtamant. Poate asa o iesi ceva.