Un blog de zi cu zi, fara corset sau operatii estetice. Atentie, respira natural!

vineri, 30 iulie 2010

Kktul numit brand al Romaniei

BRandul turistic al Romaniei este un mare kkt. Va asteptati sa spun altceva? Ei bine, nu, e un kkt si e un kkt al dracului de scump(cam de vreo 900.000 euro, din fonduri europene). Mult mai scump decat jaluzelele de la Ministerul Turismului, scoala lui Boc si ceasurile aurite de prin Capitala. Indiscutabil, de milioane de ori mai mai scump decat salariul unui profesor.
Am incercat sa evit kktul asta,pentru ca in general nu-mi place nici mirosul lui, nici consistenta. Dar banuiesc ca atunci cand dai kktul cu o tona de parfum da firma, trebuie sa miroasa altcumva decat kktul obisnuit, nu?
Am trecut prin toate starile de cand am intrat in posesia kktului asa numit Rebranding turistic al Romaniei. Oricat de pompos ar suna, tot un kkt ramane.
In prima faza, a fost senzatia de voma, dar m-am gandit ca laptopul de la munca nu are nicio vina..si nici platoul cu fructe din "the white room". Cu atat mai mult, iluminatorul de langa birou, full de accacia. Asa ca m-am potolit. La scurt timp, m-au trecut transpiratiile. Asta s-a intamplat cand am vazut suma alocata pentru un contract de 6 luni, rasfoind ppt-ul taranistic facut. De la transpiratii, m-a luat cu frisoane, cand am vazut frunza folclorica, pentru a incheia apoteotic cu o durere de burta(de la atata ras) cand am vazut conceptul cheie(??!!!) al prezentarii: Carpatii.
Dupa ce am vomitat in gand si in reluare la nivel abstract, m-am reapucat sa citesc kktul frumos imbracat(macar de-ar fi fost!). Am zis ca poate mi-a scapat mie ceva ce merita atentia si consideratia, ca doar apreciem valorile si le promovam ca atare.
Si atunci a inceput valul de "Golgote":

- in primele pagini de PPT, dupa ce ma baga in ceata cu cercetarile calitative si cantitative, vine lovitura: S-au realizat 10.881 interviuri telefonice. Singurul lucru care nu mi se spune este cum au fost gasiti si alesi idiotii de au fost chestionati(daca nu sunt cumva cu totii prieteni de-ai doamnei Udrea). Si ca sa vezi, dracia dracului, interviurile au fost asistate de cine? De un computer, da!



- din al treilea slide , aflu de concluzii. Si inca majore, ale asa numitului research. Evident, concluziile sunt concluzii, asa ca merita sa fie puse primele, inaintea scopuui si obiectivelor. Demential, imi urlu in gand, in timp ce ma dau cu fruntea de peretii gradinii Carpatilor.

- din slide`ul 12, aflu de grupul tinta: calatorul cu discernamant. Probabil este vreun termen vomitat de mintea odihnita a unui mare specialist. Ceva afinitati mitice si simbolice, imi repet in gand, intrebandu-ma daca au platit sau nu copyright`ul pentru a folosi arhetipurile astea de kkt in definirea brandului de tara.

- la slide`ul 13 ma enervez si ma gandesc daca dobitocu` ala de l-au pus in poza acolea este "calatorul mitic cu discernamant", despre care ma minteau ei in slide`ul 12. Dar nu pare a fi, ca zic ei ca cele 3 randuri de text sunt "cadru de referinta"

Sa nu mai zic de faptul ca ma ia cu lesin cand vad "," inainte de "si".

Fac o pauza de tigara, de 3 minute..sa imi revin. Asta e deci..brandul de tara? Inghit in sec si continui:

Si asa ajungem la slide-urile cu "Elementele principale de diferentiere", care m-au adus in culmea disperarii. Ma uit la o compunere prost facuta a unui copil idiot de clasa a II-a. REfuz sa cred ca astia au fost platiti sa faca asa ceva si ca..mai mult decat atat, au luat o TONA de bani pentru kktul asta de "rebranding". Imediat cum vad "natura neatinsa", incept sa bat nervos cu pixul in birou. "Niste idioti!", imi repet, in timp ce incercam sa gasesc ceva fascinant in kktul pe care il urmaream cu nesat.

Nu trece mult timp, ca ma si loveste in crestetul capului o alta constructie inteligenta: "CArpatii sune element de diferentiere al Romaniei". Hai, nu zau?Eu stiam ca se intind cam pe juma` de Europa, dar probabil ca eu si inca ceva zeci de milioane de romani sunt adevaratii cretini care au putut sa creada caasa ceva. Daca la studiu zice ca diferentiaza, atunci..diferentiaza clar!

Si uite asa ajung la tagline. O splendoare, ce mai : "România, explore the Carpathian Garden". Si aici izbucnesc:

Pai bine, mah, minti luminate ce sunteti, cam cat de idioti ne credeti?

Sa o luam logic: intr-un tagline facut pentru international, ce mama dracului cauta diacritica "â"? Daca ati mizat pe faptul ca strainezii ar trebui sa pronunte Romania cu "â", va asteapta niste suprize, pentru ca Romania nu-si permite "fitze" de mare brand. Noi nici macar nu avem brand, asa ca nu avem cum sa dictam opinii si comportamente. Decat atunci cand ne intitulam ori SUA sau Rusia..ori din cate imi aduc eu aminte, noi am cam pupat talpile si unora..si altora.
Cat despre "gradina carpatiana", aici m-ati dat pe spate. E tagline-ul perfect,care descrie cel mai bine serviciile Romaniei, cumulate cu valorile nationale. E o splendoare in iarba, transformata in kkt. Pentru ca numai asa se poate numi asa zisa "interactiune eficienta si indelungata" de care amintesc mascaricii pilosi in ultimele slide-uri. Interactiunea dintre ei si pletele blonde datatoare de orgasm "presedentian", bineinteles.
Si inca nu am zis tot ce aveam de zis. Hai, sictir!

luni, 19 iulie 2010

Pe fuga, despre Deepcentral

I-au revendicat rusii, dupa care si cei din Dagestan si-au incercat norocul, ispitindu-i cu tot felul de cuvinte dulci. Incercarile au esuat insa, pentru ca baietii de la Deepcentral s-au intors in Romania, unde continua promovarea celui mai recent single Music makes me free.
Vara a inceput cum nu se poate mai bine pentru Doru si George, care abia mai au timp sa respire printre atatea concerte programate in tara, dar si in afara ei. Au inceput prin a face drumuri catre Rusia, unde single-ul Russian Girl inca ocupa primele pozitii in top. Au continuat cu Dagestan, unde au punctat si un record: au fost prima trupa din afara Federatiei Ruse s-a incumetat sa concerteze in Makhachkala(capital Dagestanului) dupa 1990: Am petrecut acolo 4 zile de vis, am cunoscut oameni fenomenali cu care ne-am imprietenit din prima secunda .Eram opriti pe strada si intrebati cum de am avut curajul sa venim acolo (din cauza tensiunilor permanente, a atentatelor, a spus dintr-o suflare George.
Proaspat intorsi in tara, Doru si George au lansat un nou single Music makes me free , lansare care a fost insotita de o campanie de download gratuit.
Pe temperaturi de 40 de grade, baietii continua munca, pregatindu-se sa surprinda inca o data piata din Romania: Pregatim un nou album, imbunatatim show-ul live, producem proiecte noi, au declarat Doru si George intre 2 sesiuni de productie muzicala.
Deepcentral vor concerta si pe litoralul romanesc. Tot ceea ce va roaga este sa aveti rabdare, pentru ca veti afla de concertele lor la momentul potrivit.
Materialul il puteti citi si pe www.povestiurbane.com. In curand

miercuri, 14 iulie 2010

Cine e cel cu vocea inconfundabila?

Urmatorul care apare pe blog a fost ghicit din prima. Se pare ca indiciul cu "vocea inconfundabila" l-a dat de gol. Si pe el, si pe mine.
Cristi il cheama. E una dintre cele mai agitate persoane pe care le cunosc. Cumva insa, in agitatia lui, reuseste sa mobilizeze pe absolut oricine din juru`i si sa-l faca sa simta adrenalina in numai cateva secunde.
Ca ne stim de cativa ani, conteaza mai putin. Ca am pastrat legatura, in ciuda programelor alambicate, conteaza cel mai mult. Daca nu cumva ...cel mai mult. Poate mai mult decat faptul ca ne vedem de vreo 3 ori pe an.
E si el unul dintre pasionati: pasionat de muzica, pasionat de radio, pasionat de orice il face sa simta ca traieste. Nebunia este insa cea care ne-a facut din necunoscuti cunoscuti. Nebunia si isteriile schimbate la ore tarzii in noapte.
Cristi e formidabil ca om. Si nu o spun doar pentru ca il cunosc, ci pentru ca oameni ca el sunt din ce in ce mai rari. Cumva, cred ca sunt tare norocoasa.
..........................
Next in line: Pasiunea se duce si inspre mare.De data asta, sunt doi.Pe care-i iubesc si ii ador.Cu toate ca nu o arat pe cat de mult as vrea.

luni, 12 iulie 2010

Cu Biba inainte, pana trecem oceanu`!

Am intrerupt pentru o perioada seria postarilor, pentru ca pauzele prind bine intotdeauna. Dar acum am revenit si continui de unde am ramas.
Persoana despre care voi scrie acum este o ea.Din nou o ea, pentru ca oricum ele-le sunt prea putin frecvente in viata mea si merita notate ca la carte. Alexandra o cheama, Acsymo ii zice Andreiu, iar eu am denumi-o dupa chipul si asemanarea mea: Biba. Pe Biba o stiu de cativa ani, odata cu incursiunile mele prin radiouri online. Biba e un suflet mare, obsedat de Tiesto. E genul de om pentru care prietenii conteaza mai mult decat linistea sufleteasca, pentru ca de la ei iti obtii energia sa mergi mai departe. O admir pe Biba pentru drumul pe care si-l face, pentru hotararea pe care o are si pentru faptul ca ramane la fel de verticala intotdeauna. E puternica, iar oamenii puternici si nebuni e bine sa`i ai mereu pe langa tine. De ea o sa`mi aduc mereu aminte ca fiind persoana care ma intreba ce e un "souvlaki" si de unde mama dracului imi ea mie souvlaki din Bucuresti.Imi aduc aminte ca satula de cautari, Biba m-a intampinat la Gara de Nord cu o acadea, spunandu-mi printre dinti sa spun mai departe ca am mancat souvlaki si mi-a placut al dracului de tare!
Pe Biba nu am mai vazut`o demult, si asta pentru ca de cate ori venea ea aici, ma prindea botoasa sau nu ma prindea de loc. Iar eu cand ajungeam la Bucuresti...dar sa nu intram in detalii, ca iar ma injura.
Imi place de Biba.Si de telefoanele ei de dimineata, in care-mi atrage atentia, mamos, ca trebuie sa am grija de sanatatea mea. Ea e Biba. Pana cand va pleca in State. Si acolo, tot Biba va fi pentru mine.
..................
Next in line: Ii spuneam Istericul. Cred ca inca ii mai spun asa.Cand are timp, vorbim. Cand imi aduc aminte, sun sa zic ca sunt in preajma, sa depanam amintiri si sa facem updates. Are o voce inconfundabila si il pasioneaza doua lucruri. Muzica e unul dintre ele.