Un blog de zi cu zi, fara corset sau operatii estetice. Atentie, respira natural!

duminică, 28 noiembrie 2010

Acum inteleg

Mi-a luat ceva timp sa inteleg ca locul meu nu este acolo. Nu acum, nu pentru moment, nu in viitorul apropiat. Odata ce am ridicat de pe umeri apasarea plecarii la Bucuresti, am rasuflat usurata. Ce-i drept, nici Constanta nu mi se potriveste, dar pentru moment, este ceea ce mi se potriveste mai bine.
Mi-am dat seama de asta in timp ce faceam dus, pentru ca revelatiile apar intotdeauna in momentele in care iti pui mintea si gandirea pe repaus: atatea incercari esuate, atatea dorinte de plecare in tromba, atatea noduri inghitite, atatea suspine in noapte, pentru a-mi da seama de un lucru pe care trebuia sa-l realizez de acum 2 ani: it`s not the time.
Pana la urma, totul tine de potrivire, de timing; mai exact, de timing tau si cel al dorintelor tale. La mine, dorintele nu au functionat, imi dau seama acum, pentru ca au fost nefondate si bazate pe mofturi sau obsesii de moment: iluzia unui job bun, iluzia unui anturaj cu posibilitati nelimitate, iluzia unei relatii. Pe toate le-am proiectat din interior spre exterior, in incercarea de a ma convinge ca mintea nu ma inseala si ca ochii vad aceleasi plasmuiri. Da, vedeau plasmuirile, problema este c anu le transformau in realitati. Pentru ca nu aveau un motiv pertinent la dispozitie pentru a face asta.
In plus, comparatia cu evolutia altora in mediul de acolo era cea care-mi macina nervii de fapt si ma determina sa spun de fiecare data: "da` de ce ala poate, mah..si eu nu??" Ei bine, pentru ca momentul "aluia" sosise. Al meu, nu.
Judecand limpede acum, imi dau seama ca nu am fost corecta: niciodata nu mi-am pus intrebarea si invers...dar prietenii de aici? Cu ei ce fac? Ei nu sunt tot ai mei?
Probabil ca pe undeva am fost orbita de dorinta mea prematura si nu am mai tinut cont de restul factorilor pe care trebuia sa ii iau in calcul odata cu propagarea obsesiva a dorintei mele.
Uite ca abia acum realizez asta, dupa ce s-au scurs mai bine de doi ani de la primele tentative de a pleca. Stii ce? Am invatat sa gandesc, sa experimentez, sa lucrez si sa ma comunic global.
Iar globalul nu inseamna Bucuresti. Nu acum.

vineri, 26 noiembrie 2010

Fetele perverse de langa tine

Ce se ascunde dincolo de aparentele lor? Ai aflat vreodata? Ii vezi zilnic trecand pe langa tine. Le auzi pasii pe strada, le vezi trenciurile harsaind pamantul, pufnesti la vazul mainii atarnate in aer, care duce o geanta lucioasa.
Simt, zambesc, evita priviri insistente. Par a fi trasi la xerox in atitudine, toti se tem sa isi depaseasca patratica personala, luata in chirie acum ceva timp, pe un pret bun. Sunt oameni ca si tine. Ii vezi cum respira si incearca sa iti evite privirile iscoditoare, de teama ca le-ai putea descoperi slabiciunile si aplecarea catre trivial dintr-o singura privire. Fiecare din ei are de spus si o alta poveste decat cea care lasa sa se intrevada public. Iar povestea e triviala.
Uite, ea, spre exemplu. Pare atat de feminina cu botinele finute din piele intoarsa in picioare si cardiganul impletit, strans ferm cu un cordon la mijloc. Are un look usor ravasit, iar asta poate ravasi pe oricine care se apropie de ea. Nu-mi inspira nimic sexual insa. Daca i-ai taia parul lung, ar fi total comuna. Privirea este atat de inexpresiva, incat nu reusesc sa-mi dau seama cum si-ar privi partenerul dupa o noapte intensa de amor.
El, in schimb...el..are ceva. Perversitatea privirii lui este atat de intensa incat ar infierbanta si o printesa frigida. Nu este frumos, dar sacoul lui impecabil, cu ACEA camasa impecabila si acel tip de blugi atent croit pe fese il fac un exemplar demn de vanat. Zambetul din coltul gurii si privirea sfredelitoare imi lasa de inteles ca ii place sa detina intotdeauna controlul si ca scoate gemete de bas atunci cand este in pat.
Nu s-ar potrivi cu fatuca in botine. Ar fi un joc inechitabil si deloc plin de scantei.
Cealalta ea, de langa amandoi, incearca insa sa-si ascunda adevaratele porniri. Impune distanta prin spranceana ridicata si gura schimonosita intr-o continua nemultumire. Se uita distant pe geam si incearca sa ignore pe toata lumea. Ochii ei migdalati insa parca ar face sex incontinuu cu imaginile care ii trec prin fata ochilor. Isi mai intredeschide buzele din cand in cand, a plictiseala, lasand sa se intrevada dorinta de la 8 dimineata.
Ar subjuga pe oricine si s-ar lasa subjugata intr-un joc al mintii si al placerilor carnale. E tunsa scurt, iar haina de croi militar, combinata cu unghiile rosii ii accentueaza atitudinea.
Dar poate ma insel. Realitatea privitorului este mereu diferita de a celui privit. In ultimul caz insa, ele sunt identice.

Scurt tratat despre ciclicitate

Ciclicitatea nu este o necunoscuta. Au contraire, cred ca este unul dintre cele mai intens disecate subiecte din ultima perioada. Fascinatia pentru ciclicitate este usor de explicat: conceptul este atat de aproape de perfectiune si normalitatea naturaletii, incat este aproape imposibil ca mintea umana sa-l perceapa in totalitatea semnificatiilor lui(din cauza zgomotului de fond). Dar ciclicitatea inseamna si repetitie, inseamna traseizare, inseamna cumul de elemente fixe in cotnexte diferite, care se combina de infinit de multe ori, pentru a genera aparenta de diferit.
Ultima semnificatie este perceputa mai greu de mintea umana, din simplu motiv ca setarile ei de functionalitate(ale mintii) nu prevad analogii si comparatii la scara universala(nu particularizata). Drept pentru care, infinitatea conceptului de "ciclic" ramane intotdeauna copilul mic si prost, batut de toti, la colt de strada. Explicatia este simpla: ceea ce nu putem intelege, aruncam intr-un con de umbra(eventual, trimitem si la dracu`).
Aruncarea intr-un con de umbra poate fi insa explicata. Ganditi-va ce ar insemna sa putem intelege acest concept al ciclicitatii. Ar insemna sa fim constienti ca totul este/devine previzibil, ca totul are acelasi inceput, aceeasi dezvoltare, acelasi sfarsi, ca nu exista accidental, ca liberul arbitru ramane o constanta in ceata, iar predestinarea divina este un concept inexistent.
In spatele lor, se afla ceva mult mai grandios: setea de a atinge a treptei superior ierarhice. Ea ucide, ea declanseaza schimbari, ea declanseaza conflicte, ea manipuleaza universal.
Cineva va avea mereu de castigat de pe urma ciclitatii, folosindu-se de papusi potrivite.

miercuri, 24 noiembrie 2010

Preacurvia divelor

Nu ma plictisesc niciodata sa vorbesc despre pseudo-dive. Si asta pentru ca ele nu se plictisesc niciodata de statornicia lookului lor: buzite bolduite, haine mult prea mulate, sani mult prea proeminenti, ca un corn al abundentei..prost intelese.
Intotdeauna duduile noastre divate(scuzati licenta poetica) isi plimba "Luiz Vuiton"-ul pe unde apuca "Loebutinul". Invidioase din fire(dar ambitioase), ele vor intotdeauna ce e al altuia, adica un "Irinel" care sa le asigure ceea ce nu au avut niciodata: tone de bani si o superficialitate mai mare decat cea pe care si-au construit cu propria mana(ma rog, intelegi voi directia). Si asta pentru ca intotdeauna e mai usor sa fi intretinut decat sa te chinui sa impingi tonele de rahat urbanizat care te ineaca la fiecare pas.
Genul asta de struto-camile femeiesti au reusit sa defecheze pe secole intregi de lupte pentru emancipare si continue sfortari de obtinere a echitatii sociale intre femei si barbati, trimitand practic toata tagma feminina inapoia barbatului, la o cratita permanenta a dependente financiare si a favorurilor sexuale mascate in relatii decente.
Oriunde as intoarce capul, vad patternurile care imi terpezesc retina. Le gasesti peste tot, ca intr-un film horror cu scenariu prost: acelasi blond ars, acelasi roz, aceleasi aplicatii pe unghii false, aceeasi incultura si acelasi ranjet grobiat, ascunse sub un bronz de un nenatural extrem. Acelasi lipici pentru scandal si TV, in incercarea disperata de a-l face pe "iubi" sa mai cotizeze pentru niste puncte de audienta, doar pentru ca ea sa fie transformata in mare vedeta de carton presat.
Sunt atat de multe si atat de dive toate, incat uneori imi este greu sa le scalez "diviniciunea" in umilii mei termeni omenesti.
Stii ce e mai grav? Ca unele dintre ele ajung lideri de opinie, invocand argumentul suprem al muncitului pe branci, pentru a ajunge unde sunt. Mie tot a preacurvie imi suna.

Revenit-am

Astazi, un stimat domn mi-a atras atentia ca nu am mai postat nimic pe blog. Se pare ca numai asa reusesc sa ma mobilizez in ultimele luni pentru a putea scrie pe blog, cu impunsaturi de la spate. Nu e neaparat rau, dar nici bine nu e, trebuie sa recunosc.

Asa ca acum, sub impulsul momentului, incropesc un material scurt, de scuze, pentru toti cei care ma citesc:

- Imi pare rau ca nu v-am mai alimentat zilnic cu ironii si rautati. S-au transformat in "Ramonismele" de pe FB.
- Imi pare rau ca nu am otravit diminetile voastre cu opinii pertinente si enervant de dureroase pentru nisati(am fost si injurata pentru curajul meu, daca va aduceti bine aminte)
- Imi pare rau ca nu mai povestesc crampeie de viata, crampeie de trairi, crampeie de iubiri. Acum imi place sa va cunosc pe voi.
- Imi pare rau ca nu m-am mai enervat atat de des in ultima perioada, incat sa-mi pot consuma creator energia in materiale obscen de otravite.
- Imi pare rau ca nu v-am mai animat diminetile si inseninat zilele grele de munca.

Dar...mi-am permis sa iau o scurta pauza din meseria mea de justitiar atoatesalvator. Devenise prea mult si prea greu. Rosmundi nu a mai functionat la frecventele inalte si acum observ ca voua va era dor.
Asa ca...ma intorc fortat din concediu, nu am ce face. Lumea asteapta sa fie salvata, iar empatia pusa pe picioare.
PS: Multumesc stimatului domn pe aceasta cale.

joi, 18 noiembrie 2010

Review 3Chenes- Crema infrumusetare

Acum aproape 3 saptamani va anuntam de un concurs la care m-am inscris din curiozitate. Va relatam totul aici.
Concursul a fost bunghit pe Frumusetea este in natura ta si implementat din curiozitate, pentru ca mi-a placut cum suna totul: crema 3Chenes data inspre testare, cu un review la 2 saptamani de la inceputul utilizarii acesteia(imi cer scuze, au trecut 3, dar sper sa fiu scuzata).

TRebuie sa mentionez ca aceasta crema de infrumusetare 3Chenes are ca proprietati: Reinnoire celulara , hidratare , regenerare si protectie antiradicali liberi sunt efecte obtinute datorita ingredientilor prezenti : canepa , susan , jojoba ( efect antiage ) , KOLLAREN® ( fermitate / reinnoire celulara ),siliciu ( antiradicali liberi / restructurant ) , nalba , anason (hidratare ). Adica tare!

Am utitizat crema cu multa constiinta, in fiecare seara, pentru a observa rezultatele. Intr-adevar, este o crema antirid, dar efectele sunt vizibile nu numai la acest capitol, al reducerii ridurilor.
Trebuie sa recunosc, mi-a placut textura, care este foarte usoara si este absorbita repede de piele. Problema este ca tenul meu s-a obisnuit numai cu tot felul de creme matifiante in ultima perioada, asa ca aceasta crema de regenerare nu a picat foarte bine din prima. Dar nu e vina cremei, evident.
Am simtit si notele florale ale compozitiei, dar si mirosul de natural al susanului si nalbei, anasonul fiind mai putin prezent in narile mele.
Puterea de hidratare a cremei este foarte mare, iar tenul iti ramane foarte moale si fin dupa utilizarea ei. Are si un efect revigorant asupra tenului obosit, am observat asta in fiecare dimineata dupa utilizare.
O recomand pentru cele carora le plac produsele naturale, care miros a proaspat si au efecte vizibile asupra tenului. Cred ca este o crema de infrumusetare care promite mult si pe care as recomanda-o tuturor celor care vor un ten fresh.
All in all, mi-a placut 3Chenes: de la textura, compozitie, miros, pana la efectele asupra tenului. Voi continua sa o folosesc, iar daca o gasesc in farmacii(la un moment dat), o voi lua adaptata tipului de ten.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Cercul Crucii, capodopera lui Pears

Times Magazine il compara pe Iain Pears cu maestrul Eco la nivel de scriitura si mis en scene. Eu nu as merge atat de departe cu analogiile, dar pe undeva, cred ca interpretarea lor era una justificata.
Iain Pears are un stil impecabil, taios, documentat si generator de intrigi. Punerea in scena a conceptelor pe care le exploateaza se apropie de perfectiunie, iar tensiunea cititorului creste odata cu inaintea pe firul narativ. Finalurile sunt mereu surprinzatoare, iar concluzia generala care reiese in urma lecturarii este aceea ca vocea autoriala s-a jucat permanent cu perceptiile si manipularile, astfel incat sa sporeasca supriza in final. Dar asta nu deranjeaza pe nimeni.

"Cercul crucii" nu se abate de la stilul lui Pears: este o capodopera a genului, care si-a castigat deja pozitia privilegiata pe piata scriiturilor cu nuante spirituale, istorice si pe alocuri oculte.
Bine documentate si structurata, "Cercul Crucii" se axeaza pe un singur concept: acela al adevarului si al cautarii lui continue. Niciodata absolut, mereu partinitor, adevarul incearca sa se faca auzit in vocea personajelor dramatizate-nu dramatice(de provenienta istorica):Boyle, Locke, Thurloe, Cola si Willis, printre altii. Vrerea ii aduce pe toti la un loc si ii face partasi la o situatie grotesca, din care fiecare are de castigat sau de pierdut, in functie de modul in care percep propria realitate. Orbirea ii face insa sa ignore indiciile care ar putea sa-i conduca spre adevarul adevarat. Drept pentru care, acestia devin victime ale propriilor plasmuiri si interese.
Structura romanului este asemenea unui puzzle. Avem patru marturii distincte, in care filtrul propriu al personajului elimina voit detalii sau aspecte vitale ale povestirii. Practic, diversitatea este asigurata prin plurivalenta vocilor care descriu aceeasi situatie. Piesele din puzzle sunt completate si dezvaluite treptat, in momente narative perfecte.
Nimic nu este ce pare a fi, personajele simple devin complex, ceea ce era clar devine misterios. Crime, experimente, tablouri de viata, vrajitorii si practici oculte, toate fascineaza si angreneaza cititorul in jocul narativ. Un joc continuu de cuvinte si detalii care halucineaza si creeaza dependenta lecturarii. Cititorul traieste cu speranta ca vocea autorului se va face auzita si altfel decat prin marturiile subiective.
Dorinta ii este indeplinitain ultima marturie, a patra. Adevarul este relevat printr-o analiza cucernica a unui cronicar, care descopera prin situatia relevata divinul si spiritualitatea. Marturia ii este credibila, deoarece pentru el nu mai exista nicio miza a intregului joc, niciun interes pe care sa-l urmeasca, nicio urma pe care trebuie sa o ascunda. Este singuru care nu are de castigat sau de pierdut prin relatarea pe care o face. Prin marturia lui se completeaza si ultimele piese ale puzzle-ului.
Finalul este spectaculor prin adevarul final pe care il releva. Un adevar istoric, care dovedeste odata in plus ca teoriile conspirationiste au existat dintotdeauna si ca politicul devine suprem in lumea relativitatii.
"Cercul crucii" este o lectura spectaculoasa, pe care o recomand tuturor pasionatilor.Un thriller istoric genial.

vineri, 5 noiembrie 2010

Pentru x-ulescu, jurnalistul cu merite deosebite

Stimate domn x-ulescu(a se vedea cat pret pun pe numele tau de te-am generalizat la maxim si nu ti-am scris numele cu majuscula),

Nu o sa permit nimanui sa-i jigneasca pe cititorii acestui blog, doar pentru a genera continut sau discutii aprinse intre tine si ei. Nu de alta, dar constiinta si prestanta intelectuala nu-mi permit sa ingadui astfel de comentarii abjecte si lipsite de orice rationament pe blogul(mult zis) de care ma ocup. Drept pentru care, comentariul(impreuna cu numele tau deloc rezonant) a fost sters(pardon, au fost sterse).

Voi rezuma insa ceea ce ai scris, permitandu-mi sa-ti parafrazez limbajul elevat:

- posibil sa fiu o "pasarica". Ultima oara cand m-am verificat nu aveam pula, ce-i drept, iar asexuata nu sunt. Drept pentru care, ai nimerit sexul meu! Felicitari, evidentul ti-a scos ochii si te-a condus spre adevar.

- "proasta" sunt, doar pentru ca-mi obosesc degetele sa scriu postul asta pentru (un) nimic. Caci asta esti.

-"blog de cacat"- aici as fi apreciat o exprimare mai elevata din partea unuia care da lectii despre blogging si mediul online(PS- ti-as putea face SEO pe blogul ala inteligent pe care il ai, dar mi-e teama ca nu o sa gaseasca tool-urile Google keywords potriviti sa ti-l indexeze. Poate si un PPC campaign, daca "shomerismul" tau-sper ca intelegi licenta poetica- ti-ar permite sa scoti bani din buzunar.

- sar peste catalogarea celor care citesc acest blog

- "afirmatii de cacat", "facultate de cacat"(a se observa redundanta)-Aici te contrazic. Daca ar fi fost de cacat, nu te-ar fi deranjat atat de tare. Probabil nu ti-a convenit profunzimea posturilor din simplul motiv ca nu poti a le intelege.

In concluzie, sunt de cacat. Pardon, o femeie de cacat. Cu un blog de cacat si o facultate de cacat. Venind din partea unui alt cacat, ma jigneste profund. Speram ca macar un Patapievici sa incerce sa ma incolteasca, nu un cacat parfumat cu blog copy-paste si opinii imprumutate(si scurte).
PS: Pisinel, o ultima fraza si inchei. Nu sunt jurnalist, sunt copywriter&SEO Analyst(la dracu`, am tradat cauza nobila a jurnalismului! Nu`i nimic, astept sa iti aduci aminte de mine cand vei ajunge mare vedeta sau cand ti se va ridica statuie pentru merite deosebite-altele in afara de replicile de cacat pe care le ai in dotare.)
Urmareste-mi blogul insa, va fi prima si ultima oara cand scriu despre un cacat ca tine.
Ps2: Dupa cum vezi, e foarte usor sa cataloghezi necunoscuti. In general, nu fac asta, dar cazul tau este unul aparte, pentru ca impertinenta si mojicia au depasit limitele bunului simt. Zi merci ca nu ti-am facut profilul psihologic, atunci era mai grav.