Regasiti in iubire

L-am regasit iubind. Nu il mai vazusem de multa vreme asa. Asa fericit, asa luminos, asa linistit. Parca era cu totul si cu totul altcineva fata de cum il transformasem eu odata: incrancenat, namolos, cetos, capatanos si alte cuvinte care nu imi sunt la indemana acum. I-am vazut abia acum frumusetea si am citit pana in strafundurile istoriei lui cu mine. Trecusem prin toate incercarile impreuna: plansete, depresii, certuri, neintelegeri, neacceptari.
 Incepusem in mod evident cu nesiguranta si frica. Abia ne descoperisem. Eram mici. Eu mai mica decat el, batranul savant. Relatia  a evoluat greoi si plin de poticneli,de ambele parti, de parca eram doi `namorezati, care nu voiau sa isi dea arama pe fata. Ne furam imbratisari si zambete, cu teama adolescentina, dar niciodata nu recunosteam ce ne apasa cu adevarat: nici a bine, nici a rau.
Eram si eu capoasa si nu ma lasam sa inteleg. Eu aveam dreptate mereu, el era al mic si prost, care punea botul intotdeauna, la orice. Si asta ma oftica teribil. Prea moale, prea domol, prea incetinit. Iar asta ma baga in deloc fericiri. Si de aici certurile: el era mereu a rau, eu eram mereu a bine, el nu stia nimic, eu eram demiurgul care construia si stia totul. Ca asa trebuia sa fie. Eu sa demirurgizez, sa creez lumi, sa nasc conflicte, sa controlez, dupa chipul si asemanarea mea. Niciodata a lui, ca mi se parea insipid si lipsit de savoare.
De fapt, asa s-a si terminat intre noi totul: eu i-am spus ca este un pisacios de ochi, el mi-a zis ca sunt lipsita de orice. Si ca ma asteapta. Si ma va astepta. Ca e al meu. Si sunt a lui. L-am lasat plangand dupa mine si implorand. Nu am mai putut sa ii suport plansetul si nici suferinta. Eu eram puternica, nu aveam timp de prostii copilaresti.
Ne-am reintalnit accidental, incercam eu sa ma conving. Intr-un loc cu soare si multa verdeata, in care ciresii  infloriti mangaiau narile. Iar cerul era pufos. Si apa susura in vale.
Iar atunci am zambit intelegator: el ma iubise intotdeauna. Eu eram cea care nu voia sa vada asta. Iar acum iubeste si mai mult, iar eu odata cu el. Ca deh, e sufletul meu!