ura si dragostea messengeruita

se iau doua persoane..necunoscute...aflate la km distanta..si se pun fata in fata..monitorului...doi indivizi..care nu au nimic in comun unul cu altul..in afara de faptul ca folosesc acelasi program de comunicare...se amesteca bine...si se nasc..SENTIMENTE. Cum? De ce? In ce mod ajung doi oameni sa se iubeasca sau sa se urasca...doar pe baza unor replici tastate pe messenger?Un buna sau un pa..un ce mai faci..asa a ajuns sa se cucereasca o persoana..sau sa ii declansezi sentimente? Refuz sa cred ca procesul este atat de simplu...intotdeauna am complicat situatia..si am considerat`o mult mai..elaborata..ca e nevoie de timp...e nevoie de disponibilitate, de acord comun..de obisnuinta...de...DEH! Fast sex, fast food, fast communication, fast bounding..fast emotioning leads to false emotii...false emotii de iubire, false emotii de ura..false emotii de orice fel...nu iti raspunde 2 sec la mesaj..nu ii apare idle la status..deja gandurile tale se duc in alta parte- aaa..e cu alta(ul), vorbeste cu o suta..nu ma mai iubeste, nu mai tine la mine..de fapt..totul este doar imaginar...am dus lumea reala..in lumea virtuala si traim acolo, in siguranta si isterii nemotivate, complacandu`ne intr`o stare de fapt ce ne face rau..numai ca adoram raul asta dureros de dulce..adoram sa ne lasam inselati de cateva cuvinte tastate..adoram sa fim ceea ce nu suntem si sa devenim ceea ce nu vrem: superficiali si limitati la un singur mod de comunicare..insa totul trebuie sa aibe o explicatie...asta credem, cel putin..si asa este si normal..oricat de ciudat ar parea, totul vine de la un anumit tip de stres..cel cultural...stresul ca nu poti fi acolo..stresul ca e departe, stresul ala blestemat care te face sa vrei sa spargi ecranul compului (pana cand iti aduci aminte ca ai investit ceva bani in el..si inca mai ai rate de platit)..stresul ca...nu poti sa ii vezi expresia fetei si stresul ca nu poti sa ii f``` una cand te enerveaza..Ne-am redus la un stres..un micro stres, un macro stres, un virto stres consumat in reprize rapide..tot de sex virtual..Suntem masini virtuale, care ajung sa traiasca intr`o lume virtuala, sa scrie virtual si smecher, sa gandeasca virtual si sa uite sa ..traiasca, in ultima instanta.. Investim sentimente de ura sau iubire, in niste himere care pot deveni sau nu realitate, dar care ne macina nervos pana la proba contrarie si ne scot peri albi din simplul motiv ca le vedem utilitatea si cat de nocive sunt..dar ata dintre noi si ele nu se rupe deloc...a dracu ata! Pana cum ceva timp, in mod sigur nu as fi spus asta..pentru ca orice ma irita..o replica spusa aiurea din partea cealalta a monitorului, un delay la raspuns, un zambet stresant si care nu spunea nimic...acum sunt imuna...din simplul motiv ca am trecut peste pragul in care faceam crize si isterii ca celalalt nu imi raspunde, am trecut peste pragul in care simt online, iubesc online si urasc online...am avut momente in care eram cu totul online si imi tesusem eu o retea de prieteni si relatii care mai de care mai fascinante si mai unice...pana cand am realizat ca ma deprima...ma deprima orice..cu toate astea, inca starnesc reactii de felul asta online, pe care chiar nu le doresc. DAr le primesc..Vorba unui prieten...Nu dispera isterico! Exista si lucruri bune pe lumea asta, asteapta sa fie gasite! Keep ur hope up and ur eyes wide open..reality does exist!