Un blog de zi cu zi, fara corset sau operatii estetice. Atentie, respira natural!

marți, 31 martie 2009

Blonde si ...dj`ite



Doua don`soare blonde, tinere talente sau aspirante in materie de show biz se inghesuie pe piata muzicala din Romania. Muzicala e mult spus, tinand cont de nisa pe care si-au impus-o de la bun inceput: dj`ing(daca stam sa ne luam dupa numele proiectului). Oi fi eu insa rautacioasa, caci cei de la Cat Music baga mana in foc ca duduile sunt talentate(cu toate ca par a face parte din categoria don`soarelor care vand bine o imagine si..cam atat). Drept pentru care, ei spun cam asa: Dj. Layla & Alissa este unul dintre proiectele de succes al carui producator muzical este Radu Sirbu. Radu impreuna cu Ana Sirbu, sunt si autorii piesei « Single Lady ».
Piesa a fost lansata la sfarsitul anului 2008 si a urcat rapid in topurile celor mai mari radiouri din Romania si Moldova. Urmatorul pas a venit in mod firesc: filmarea unui videoclip pe masura succesului piesei.Fiind primul lor videoclip, emotiile au fost inevitabile. Alissa si Layla s-au sustinut insa pe toata perioada filmarilor, stiind ca fara munca in echipa nu exista performanta.Videoclipul pentru piesa « Single Lady » este unul de imagine. Atat Layla, cat si Alissa, au schimbat pe parcursul filmarilor peste 6 tinute.Echipa de filmare, coordonata de regizorul Iulian Moga, a lucrat impecabil, iar fetele s-au simtit asa cum au si aratat - nemaipomenit. Pantofii cu toc pe care i-au purtat timp de 14 ore - cat au durat filmarile - au reprezentat singurul disconfort de care fetele au avut parte, fiind obisnuite ca in mod normal sa adopte tinute sport – casual.

NB: Un singur lucru imi da cu virgula, hai doua: 1. Single lady(ies) este si single-ul recent al lui Beyonce, drept pentru care nu pot decat sa ma intreb daca nu au incercat sa mearga, ca si strategie de marketing, pe un furtisag de public tinta pe baza asocierii numelui single`ului lor cu cel al lui Beyonce si doi la mana....la naiba, iar Mini Mo?

Update de la Cat Music

Trei videoclipuri noi vor aparea pe piata in perioada imediat urmatoare. Cel putin, asa ne anunta cei de la Cat Music.Vorbim de Deep & White, Silvye si Narcotic Sound, doua dintre ele fiind regizate de nimeni altul decat Mini Mo. Va tin la curent cu detaliile. Tineti ochii aproape de blog pentru noi informatii

Cele 2 "Eve" din Eden

Sunt unele spoturi publicitare pe care nu poti sa le uiti niciodata. Bineinteles, mai toate sunt cenzurate sau interzise pe piata. Asta nu inseamna ca nu isi gasesc loc pe piata neagra a artefactelor de acest fel. Sunt originale, sunt amuzante si pornesc de la o idee cat se poate de simpla..mai exact, de la un adevar general sau de la o idee generatoare de absurd. De aici si deliciul in a le viziona. Cel de mai jos este unul din aceste spoturi care iti taie rasuflarea...de ras.

Scarba

Ma scarbesc o tona de lucruri. Ma scarbeste faptul ca mi-am pierdut identitatea, intr-un morman de prostie si indolenta. Ma scarbeste ca am ajuns un anonim in imensitatea pluri-dimensionata a vicleniei umane. Ma scarbeste cum interesele dicteaza si taie capete, ma scarbeste ca nu sunt umana. Mi-e scarba de marlanii, toparlani cu mari impresii de manipulatori in masa. Si mai presus de toate, ma scarbeste ca libidinosii, si nu coiosii dicteaza. Intr`un univers pseudo-intelectual, am ajuns sa fiu ostracizata de o grupare de saltimbanci, care joaca tontoroiul pe creierul si pe banii mei. Abject, as spune! De fapt..mai bine zis, as urla din rarunchii sufletului meu calcat in picioare de dobitocenia umana politizata. Caci da, de fiecare data, prezenta in capul listei si in capul deznadejdilor mele..financiare, de aceasta data, se afla politica si gruparile de interese, de care nu scap niciunde. O grupa de oameni libidinosi, care s-au adunat pentru a-si umfla burdihanele de pe urma muncii altora, transformand pe toti cei din jurul lor intr-un grup compact de sclavi fara putere de discernamant...fara a judeca dincolo de limitele propriei lor...limite intelectuale. Deziluzii, certuri, tabere, injuraturi, comploturi, ciuda si invidie. Asta am inghitit in ultimele luni, inchizand ochii la fiecare pas, gand si sabie ce atarna deasupra capului. Momentul razbunarii se apropie, la fel ca si momentul in care rolurile se inverseaza si miscarea subversiva ataca varfurile. Cei apropiati, stiu despre ce este vorba. Cu toate astea, e timpul sa o iau din loc si sa ma indrept spre alte orizonturi, unde tot politica si grupurile de interese fac legea. Sa speram ca o vor face bine si... legal, dincolo de incompetentele lor crase.

joi, 26 martie 2009

Cele mai mari emotii

Ce isi poate dori mai mult o femeie decat sa puna mana pe un pistol? Hey, ladies, acum ma refer la un pistol adevarat, nu va duceti imaginatia in colturi prea ascunse ale imaginatiei, pentru ca nu este cazul..cel putin, nu acum. Bine, aveti dreptate, depinde si de ce femei vorbim acum..pentru ca daca vorbim de cele firave si usor domestice, atunci un pistol cu siguranta nu are ce cauta in mana lor. Vorbim de cele care au dunga rosie pe buletin si de care medicii s-au indoit intotdeauna ca se mai pot face bine, cu toate ca ele au incercat. Nu stiu cum se face, ca ajung mereu ca cineva sa imi puna un pistol in mana, cu toate ca analizele mele medicale si psihiatrice nu au iesit niciodata bine. Asa ca zilele trecute, am mai facut una: am tras cu un Glock..eu si alti 30 de indivizi, adunati la marea serbare politieneasca. CE conteaza ca am avut incident de tragere, ce conteaza ca mi s-a blocat glontul pe teava si am alertat tot GPIR-ul si mai ales..ce conteaza ca nu am nimerit nimic? Important e ca am luat diploma! Inca nu am aflat cine mi-a copt un loc 1 pentru cele mai multe emotii, dar radu m-a asigurat ca daca ar fi fost dupa el, atunci diploma ar fi fost data de fundatia ecologista pentru protectia tintelor. buuunn.odata eliminat radu, am inceput sa ma reorientez catre celelalte 50 de persoane din sala, martori la marea penibilizare a ramonei.Am avut ceva probleme in depistarea capului rautatilor si..pe undeva simteam ca ancheta mea se blocase..cand ..brusc..am primit o declaratie: "Eu am fost, Ramona. Ce..credeai ca nu tinem la tine si am uitat cat de bine am colaborat pana acum?", spuse nenea adjunctul IPJ si imi trase un zambet strengar. Mistery solved

miercuri, 25 martie 2009

Marea familie

Cand norocul intalneste oportunitatea si oportunitatea intalneste cine stie ce...se produce declickul. Atunci realizezi ca ai suspinat in van, ca ai stat deprimat degeaba si ca..de fapt...cei din jurul tau te vad pe adevarata TU, cea care zambeste mereu, care face glume mereu, care incearca sa ramana neatinsa de toate mitocaniile din jur. Asta e momentul in care iti confirmi odata in plus adevarata valoare ca om si ca prieten. Mi s-a intamplat ieri, cand am dat ..odata in plus, nas in nas cu fostii mei colegi..cei albastri...in uniforme. Au ramas exact la fel cum ii stiam: cu zambetul pe buze si cordiali din cale afara. Mi-am innabusit niste suspine si am mers mai departe, atent monitorizata...la fiecare pas(si poza) de ei. Care ei au urlat intr-un moment de serenitate: incident de tragere! Brusc, m-am trezit din reverie si mi-am dat seama ca dincolo de toatr, sunt unele lucruri de care trebuie sa te bucuri in viata. Unul dintre ele e chiar privilegiul de a avea prieteni apropiati, fara a vorbi foarte des si foarte mult cu ei.Atunci, mi-a aparut si mie din nou zambetul pe buze. CAre zambet s-a transformat intr-un ranjet cand mi-am dat seama, odata in plus, ca marea familie nu a divortat inca si ca membrii ei sunt mai uniti ca niciodata: fie prin glume, fie prin discutii,fie prin gesturi, fie prin ajutor. Ne desoart profesiile, ne despart contextele, dar atunci cand ajungem din nou impreuna..savuram fiecare moment.

luni, 9 martie 2009

Lungul nasului, dincolo de supraestimare

Scarba ma apuca. Si ma ia de par, si ma loveste frontal de zidurile de informatii din fata mea. Astea sunt momentele in care eu NU MA RIDIC IMPOTRIVA TUTUROR, ci le demonstrez tacit si subtil nimicnicia lor ca oameni, ca "profesionisti". Banuiesc ca este dificil pentru cineva din bransa veche sa accepte ca un invatacel ii poate taia fata in anumite momente. E exact acelasi sentiment pe care il au medicii stagiari candsunt loviti la gioale de medicii versati, in incercarea disperata a celor din urma de a mai tine capul sus si de a trage cu dintii de postul lor de o viata. Raman insa la ideea mea. In 24 de ani, am facut deja ce altii nu au realizat intr-o viata intreaga..si pe langa toate, mi-am pastrat pozitia verticala si nu m-am ploconit in fata favorurilor, fie ele sexuale, fie financiare. Nu am facut comploturi, nu am dat lovituri de teatru, nu am taiat elanuri si avanturi. Si asta mi-e de ajuns atunci cand nimicnicia loveste. Eu stau detasata..si privesc totul prin ochii unui spectator. Un spectator care a invatat arta discursului si in care toata lumea investeste incredere si respect. Pentru ca...in definitiv, asta e viata. O simpla piesa de teatru, pe care daca nu stii sa o regizezi, pici in panta idolatriei si a supraestimarii. Iar asta e cumplit.

luni, 2 martie 2009

Cine esti?

Nu pot fi detronata, intelege asta! Pentru ca avantajul meu fata de tine este ca am diplomatia si eleganta cuvintelor. Nu sunt nici sobolan, nici cartita, nici pupator in cururi, iar sinceritatea mea loveste delicat ca un topor. Nu o sa iti seman, nu o sa intru in cardasie cu tine, pentru ca nu ma asociez cu oameni cu o constiinta murdara. Nu lupt pentru nimic altceva decat pentru mine si interesele mele. Ale altora nu ma intereseaza. Imi place sa imi fac treaba si calc pe cadavre cand altii ma impiedica sa o fac. Stii ca nu ai tupeu sa imi bagi limbi in ureche, pentru ca ele se intorc, violent, in urechile tale...care sangereaza la auzul adevarului. Imi pici de fiecare data in plasa, lasandu`ti impresia ca ma poti manipula. In final,victima e doar una singura. Si aia esti tu: eternul indecis, eternul las, eternul limbist. Stii de ce nu mi-e frica de tine? Ca nu esti invizibil si nici nu stii sa acoperi urmele. Te descopar in fiecare persoana din jurul meu, in fiecare uitatura piezisa, in fiecare telefon, in fiecare strangere de mana, in fiecare respiratie care imi sta in ceafa. Esti infim in imensitatea ta inchipuita.

duminică, 1 martie 2009

What goes around...comes around

What goes around comes around..iar senzatia asta o am de ceva vreme..si nu numai ca am senzatia, dar vad ca si realitatea o demonstreaza din plin: persoane pe care le credeam demult uitate si pierdute isi reiau locul langa mine, alinturile de odinioara, se aseaza si ele, linistite..langa aceeasi "pisi, te iubesc..sa nu uiti asta!", aceleasi "te iubesc, demento!" imi umplu sufletul de fericire, la fel cum toate comploturile bombardate de prostie ma fac sa imi zic in minte: sweet revenge! , cu un pufnit hilar pe nas. Toate vin, toate pleaca, toate trec prin tine, te ating..dar culmea..te lasa mai puternic ca intotdeauna. Zambesc stupid , tamp si ma uit intr-un colt..gandindu`ma ca ciclic, ajung in aceleasi situatii, trec prin aceleasi incercari si suport aceleasi stari de beatitusdine, liniste sau agitatie. Singurele variabile sunt persoanele din jurul meu, care insa nu sunt nici ele atat de variabile, daca stau mai bine sa ma gandesc ca se repeta..si ele..la momente foarte bine definite de timp. Zic asta pentru ca ieri..ma uitam pe niste poze si..intamplator..am descoperit profilul unui cunoscut..cu care nu mai vorbisem de ceva timp..brusc, am facut legatura intre el si altcineva...si tot la fel de brusc m-a navalit un val de amintiri..iar zambetul stupid mi-a invadat din nou fata. Ador sa zambesc stupid. E dovada suprema ca inca simt si nu m-au nenorocit comploturile cacacioase ale realitatii.