A fi una cu muzica...

Nu auzisem de el pana acum un an, cand am descoperit una din creatiile lui ca fond muzical la reclama de la ROMPETROL. Nu dadusem importanta, dar am ascultat over and over again, in mod obsesiv si ceva m-a facut sa mai caut si alte songuri instrumentale de-ale lui. Chris Spheeris it`s no Vanghelis si nu rezoneaza cu nimic din ceea ce se numeste muzica instrumentala. E ceva..distinct..care emana parfumul specific al zonelor orientale si misterul ce se ascunde sub valurile semi transparente ale turcoaicelor si araboaicelor. E..diferit..nici nu stiu cum sa il descriu, ca si stil, ca si concept, ca si gen. Declanseaza stari de spirit specifice, trece de la raceala unui izvor susurand la focul mistuitor al facliilor ce sunt plimbate in penumbra coloanelor palatelor din Orient. Sunt obsedata de Spheeris, sunt obsedata de "Magaya", pe care am transformat`o in emotie a relaxarii, sunt obsedata de "Carino" ca de un mit al inocentei, iar "Eros " imi da fiori pe sira spinarii, oricat de ciudat ar parea asta. Este o placere bruta, de fapt, nu..slefuita artistic sa il asculti pe Spheeris. In fiecare melodie zace un sentiment, o culoare, un miros, un specific, ceva pestrit care te rascoleste de fiecare data cand il asculti. Nu sunt atat de sensibila la fenomenul muzical, dar uite ca Spheeris m-a decodat ca la carte si raspund in mod reflex...Magaya e melodia de suflet..parca si vad un palat oriental, cu umbre miscandu`se intr`o discretie total si cautandu`se una pe alta. Au la dispozitie doar niste faclii, mistuite de vantul de seara care rupe tacerea perdelelor transparente ale salilor imene. E o liniste de mormant, un mister de neconceput, pe care omu` incearca sa il lumineze. O fuga contitnua a umbrelor, intr`un spatiu limitat, dupa care libertatea se manifesta in toata splendoarea ei pe un camp al notelor orientale. Doua siluete..ce se cauta una pe cealalta..si se gasesc. Scenariile difera si este imposibil sa nu le construiesti, pentru ca acordurile iti declanseaza mecanismul asta..simti muzica, oricat de afon ai fi..simti cultura din ea, simti chitara spaniola, simti aglomeratia Bombay`ului, simti limistea...simti...dar, ce va zic eu aici? Simtiti pe pielea voastra. It`s worse than a drog.