S to M to S pe ruta Cta-Buc

Buna seara, domnule! Zic eu. Buna seara, domnisoara! spune el. Va sarut, continua. Ma duc la Cluj..termina apoteotic! Ii replic: Unde ma sarutati, domnul meu? Imi raspunde rapid: Sunt maleabil in functie de dorintele dumneavoastra. Tanjeam dupa gustul si zambetul starnit de schimbul asta de replici. Tanjeam si dupa el. Tanjeam si dupa felul lui calm de a ma linisti. E de-al meu, jurnalist angajat in munca voluntara in 90% din cazuri. Radeam impreuna..cand ziceam ca daca ar exista o Cruce Rosie a jurnalismului, cu siguranta ca cineva de acolo ne-ar ridica o statuie pentru tot voluntariatul pe care l-am depus pana acum. Dar chiar si asa, nu am renunta niciopdata la el, pentru ca ne motiveaza mult prea mult setea de a face ceva. Se face cam 1 n de cand ne stim..se face un an de cand ne destainuim reciproc. Se face un an de cand ne-am dus respectul dincolo de limitele prieteniei. Nu prea retin datele, chiar am probleme cand vine vorba de zile de nastere, dar unele cifre imi raman in minte, si asta datorita impactului pe care il au asupra mea. Franturi de zambete, de amintiri, de cafele pe la Cafe D-art, franturi de lumina si de zgomot de prin corturile Sun Waves...si...bineinteles, era de la condens, sa stii!! Genial!