Chubby..meeee??!!

Momentul adevarului. Inspir , imi tin respiratia, expir. E exercitiul pe care il fac ori de cate ori ma uit in oglinda. Parca m-am mai ingrasat, zic de fiecare data. Dumnezeule, cat sunt! Parca pantalonii astia imi veneau acum 2 luni. Nu am crezut niciodata ca o sa am mania asta..sa ma uit in oglinda si sa ma lamentez de gramele pe care le-am pus. Numai ca...din lipsa de..caracter si de nervi, am inceput sa ma confrunt destul de des cu momentul adevarului. Si ce adevar!Ma gandesc cu oroare la faptul ca la 60 de ani se prea poate sa fiu obeza..sau daca nu obeza macar un shrek uitat d elume, prin vreun colt al existentei. E dementa tipic feminina..sa isi analizeze fiecare schimbare a siluetei, care ar putea duce si la o modificare a numarului de la pantaloni.Mhm.ma gandesc eu..oare cat purtam acum 2 ani? Ca parca sa zic ca nu imi mai incap pantalonii..nici fustele, iar totul incepe sa plesneasca pe mine. Asa se gandescte orice femeie! E chinul prin care trece in fiecare zi, pentru a arata impecabil in fata celorlalti. Numaica unele duc sentimentul la extrem..si trec in partea cealalta, a obsesiei nemotivate, in care totul pare hiperbolizat, iar formele de felina parca prind contur de casaloti. CEea ce imi aduce aminte, trebuie sa ma duc la sala!